Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș propune, în luna septembrie, un fragment de relief din marmură reprezentându-l pe zeul Pan drept exponatul lunii. Piesa, păstrată fragmentar, oferă o incursiune în lumea religioasă și artistică a Antichității și în universul uneia dintre cele mai complexe divinități ale mitologiei grecești.

Relieful a avut inițial o formă rectangulară și o grosime cuprinsă între 1,5 și 1,7 centimetri. Fragmentul păstrat are o lățime maximă de 14 centimetri și o lungime de 19 centimetri. Scena este încadrată într-un chenar rectangular, iar în partea conservată poate fi observată reprezentarea lui Pan.

Se disting picioarele de țap ale divinității, acoperite cu păr și terminate cu copite, precum și coapsele redate cu șuvițe lungi de păr. În partea dreaptă sus a fragmentului se păstrează o porțiune din brațul stâng al zeului, care ține un obiect ce nu poate fi identificat cu certitudine. Pe baza analogiilor cu alte reprezentări, specialiștii consideră că acesta ar putea fi un pedum, toiagul pastoral curbat, unul dintre atributele tradiționale ale lui Pan. În spatele divinității este reprezentat un țap sau o capră.

Pan, zeul naturii sălbatice

În mitologia greacă, Pan era asociat cu natura sălbatică, pădurile, munții, turmele, fertilitatea, muzica și instinctele animalice. Cultul său era deosebit de important în Arcadia, regiune considerată una dintre principalele zone de origine și venerare a divinității.

Pan era reprezentat ca o ființă hibridă, cu trup uman și elemente animale, precum coarne, urechi și picioare de țap. Aspectul său sublinia legătura dintre om și lumea sălbatică.

Divinitatea era asociată și cu fertilitatea și dorința, dar și cu frica bruscă și inexplicabilă. Din această asociere provine termenul „panică”, derivat din grecescul panikós.

Miturile lui Pan

Mitologia greacă păstrează mai multe variante privind originea lui Pan, ceea ce reflectă caracterul vechi și local al cultului său. Una dintre cele mai cunoscute tradiții îl prezintă ca fiu al zeului Hermes și al unei nimfe.

Unul dintre cele mai cunoscute mituri este cel al lui Pan și al nimfei Syrinx. Urmărită de Pan, Syrinx a fost transformată într-un mănunchi de trestii pentru a scăpa de acesta. Sunetul produs de vânt prin trestii l-ar fi inspirat pe Pan să creeze instrumentul cunoscut sub numele de syrinx, sau naiul lui Pan.

O altă tradiție îl leagă pe Pan de nimfa Echo, iar un alt episod mitologic îl prezintă într-o competiție muzicală cu Apollo. În aceste povești, Pan apare ca o divinitate asociată cu spontaneitatea, natura și muzica neîmblânzită.

Atributele sale tradiționale sunt naiul, toiagul pastoral (pedum) și coroana din ramuri de pin.

O piesă intrată în patrimoniul muzeului în 1957

Relieful din marmură a făcut parte din colecția particulară a profesorului Grigore Ionescu din Partoș și a fost donat Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș în anul 1957.

Piesa a intrat în patrimoniul muzeului împreună cu alte materiale epigrafice, sculpturale, tegulare și ceramice din epoca romană.

Prin alegerea acestui fragment drept exponatul lunii septembrie, Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș aduce în atenția publicului un obiect mai puțin cunoscut din colecțiile sale și propune o incursiune în diversitatea reprezentărilor religioase și artistice ale lumii antice.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News