Rămâi conectat

Actualitate

Exponatul lunii noiembrie 2021, la Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeş: Stemă a orașului datând din anul 1765

sebesinfo.ro

Publicat

în

Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” este o stemă a orașului Sebeş, datând din anul 1765, provenind de pe fațada principală a vechii primării.

Însemnul heraldic a fost reprezentat pe o lespede de piatră de formă dreptunghiulară, a cărei față principală, ușor curbată în zona mediană, este protejată de o mică cornișă care se sprijină, prin intermediul a două console, prevăzute cu volute în partea superioară, pe doi montanți profilați.  Aceștia, împreună cu cornișa și cu o mulură orizontală, dispusă la extremitatea inferioară a lespezii, delimitează un chenar dreptunghiular care găzduiește, în jumătatea superioară, stema orașului, și o inscripție, în cea inferioară.

Leul rampant, încoronat, elementul heraldic principal al stemei orașului Sebeș, este redat pe un scut de factură barocă, cu marginile curbate. Scutul, decorat cu volute și cu frunze de acant, susține o coroană în partea superioară.

În jumătatea inferioară a chenarului se află o inscripție în limba latină, care atestă faptul că vechiul edificiu al primăriei orașului fusese renovat, lucrările de reparație încheindu-se în anul 1765:

„CURIA CIVITATIS / SABESIENSIS ANNO MDCCLXV / FUNGENTIBUS D ANDREA[S] / WELTER RE[C] D GEORGIO / GEBEL SEDIS JUDICIBUS ET / D JOANNE BINDER VILLICO / RESTAURATA”.

Traducerea:

„CURIA ORAȘULUI / SEBEȘ, ÎN ANUL 1765, / PE CÂND ERAU ÎN FUNCȚIE DL. ANDREA[S] / WELTER ȘI DL. GEORGIO / GEBEL, JUZI SCAUNALI, ȘI JOANNE BINDER, PRIMAR, A FOST RESTAURATĂ”.

În toate reprezentările heraldice, elementul principal al stemei Sebeşului este leul. Cea mai veche variantă a acesteia este cea redată pe o consolă a altarului bisericii parohiale evanghelice, putând fi datată în deceniul al treilea al secolului al XVI-lea. Pe un scut auriu, este reprezentat leul rampant, cu două cozi. Cronologic, este urmată de o reprezentare în basorelief situată pe latura de est a Casei Clopotarului, ce datează din 1716. O altă stemă, de data aceasta mai recentă, este cea amplasată în anul 1909, sau curând după, pe faţada principală a noului sediu al primăriei oraşului şi înlăturată în timpul regimului comunist, păstrată, la rândul ei, în muzeul nostru.

Referitor la simbolistica leului în heraldică, se cunoaşte că acest animal era întruchiparea puterii materiale şi spirituale, simbolul autorităţii şi al regalităţii. Ca semn al monarhiei, el simbolizează puterea supremă, majestatea Tatălui şi a Împăratului care cumulează puterea divină. Din bestiarul heraldic, leul exprimă cel mai bine expresia forţei, iar în cazul Sebeşului reprezintă autoritatea organului administrativ local, magistratul oraşului. Faptul că leul poartă o coroană foliată (Corona Regia) atestă că Sebeşul era oraş liber regal.

Coroana, ca ornament al scutului, este specifică fiecărei ţări, fiecărui rang şi fiecărei perioade istorice. Coroana murală a fost folosită în Germania în principal ca decor pentru porţile oraşelor. Are trei, patru sau cinci turnuri, iar culoarea nu era întotdeauna aceeaşi: auriul, argintiul, roşul sau culoarea naturală a unui zid fiind folosite cel mai frecvent.  Capitalele aveau de obicei o coroană de zid cu cinci turnuri, alte oraşe mari cu patru, iar cele mai mici cu trei. Stema actuală a Sebeşului are o coroană murală cu cinci turnuri, simbol al statutului său de municipiu.

Muzeul Municipal Sebeș




Actualitate

Vineri, 13 noiembrie 2026: „Nu vreau să vorbesc despre asta” – un spectacol despre emoțiile și tăcerile adolescenței, la Sebeș

sebesinfo.ro

Publicat

în

Trupa Gepetto aduce pe scena Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș un spectacol dedicat adolescenței, relațiilor și dificultății de a pune în cuvinte propriile emoții. Reprezentația va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 17:00, iar accesul publicului va fi gratuit.

Adolescența este o perioadă a întrebărilor, a descoperirilor și a emoțiilor intense, dar și a lucrurilor care rămân, uneori, nespuse. În spatele unui simplu „Sunt bine” se pot ascunde gânduri, temeri și trăiri pe care nu este întotdeauna ușor să le împărtășim celor din jur. Pornind de la această realitate, Trupa Gepetto propune publicului spectacolul „Nu vreau să vorbesc despre asta”, o invitație la reflecție asupra modului în care comunicăm și ne raportăm la cei din jur.

Programată vineri, 13 noiembrie, de la ora 17:00, la Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș, reprezentația își propune să aducă în atenția publicului teme apropiate de experiența tinerilor: relațiile, comunicarea și dificultatea de a vorbi deschis despre propriile sentimente. Prin intermediul teatrului, aceste subiecte devin un prilej de dialog și de înțelegere a unor realități cu care adolescenții se confruntă în viața de zi cu zi.

Un element important al spectacolului îl reprezintă implicarea directă a tinerilor în procesul de creație. Scenariul este unul colectiv, semnat de Trupa Gepetto, ceea ce oferă proiectului o perspectivă construită prin munca, ideile și creativitatea membrilor săi. Spectacolul este coordonat de Lavinia Donose, care îndrumă demersul artistic al trupei.

Dincolo de reprezentația scenică, „Nu vreau să vorbesc despre asta” aduce în prim-plan importanța ascultării și a comunicării sincere, într-o perioadă în care exprimarea emoțiilor poate fi dificilă. Titlul însuși sugerează una dintre provocările adolescenței: găsirea curajului de a spune ceea ce simțim și de a vorbi despre lucrurile pe care, uneori, preferăm să le păstrăm pentru noi.

Evenimentul este susținut de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, iar intrarea este liberă, publicul fiind invitat să participe la această întâlnire cu teatrul și cu universul adolescenței.

Prin acest spectacol, Trupa Gepetto propune nu doar o experiență artistică, ci și un moment de reflecție asupra unor întrebări importante: câte lucruri rămân nespuse între noi și cât de mult s-ar putea schimba dacă am găsi curajul să vorbim despre ele?

Spectacolul „Nu vreau să vorbesc despre asta” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 17:00, la Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș. Accesul este gratuit.




Citește mai mult

Actualitate

Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș: un Penticostar manuscris, coligat cu un Strastnic tipărit la Blaj în 1753

sebesinfo.ro

Publicat

în

Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș propune drept exponat al lunii noiembrie un valoros volum religios din secolul al XVIII-lea, alcătuit dintr-un Strastnic tipărit la Blaj, în anul 1753, din porunca lui Petru Pavel Aaron, și un Penticostar manuscris. Piesa constituie o mărturie importantă a culturii scrise și a vieții religioase a românilor din Transilvania secolului al XVIII-lea.

Potrivit unei însemnări păstrate pe foaia de titlu, volumul a intrat în patrimoniul muzeului la 31 octombrie 1957, fiind donat de Parohia Ortodoxă Română din Petrești, prin intermediul preotului paroh de la acea vreme, Virgil Văideanu.

Penticostarul manuscris cuprinde 290 de pagini nenumerotate, scrise cu cerneală neagră și roșie. Cele două lucrări, Strastnicul tipărit și Penticostarul manuscris, au fost reunite în același volum, cel mai probabil chiar în perioada în care se realiza copierea manuscrisului.

Un reper cronologic important este oferit de o însemnare redactată cu litere chirilice și cerneală roșie, aflată la fila 133: „Slavă lui D[u]mne-/zeu că am ajuns/pă[nă] aici Amin/1759”. Textul indică faptul că transcrierea manuscrisului era în desfășurare în anul 1759, oferind astfel un reper cert pentru datarea acestei activități.

Volumul a fost introdus în colecția muzeului de către Ioan Raica, care a consemnat și o serie de informații referitoare la proveniența și istoricul său. Într-o notă adăugată ulterior foii de titlu a Strastnicului, acesta menționa că manuscrisul ar fi fost realizat de un călugăr cunoscut sub numele de Vasile Săceleanu, zis Pop, despre care tradiția locală spunea că ar fi venit de la Mănăstirea din Dealul Cioarei, din zona Săliștei.

Cercetarea însemnărilor de epocă a permis însă corectarea informației referitoare la identitatea copistului. Numele acestuia nu era Vasile, ci E[u]thimie, după cum reiese dintr-o însemnare păstrată în cuprinsul volumului.

Istoria cărții se leagă și de tradiția comunității românești din Petrești. Conform informațiilor consemnate de Ioan Raica, la mijlocul secolului al XVIII-lea ar fi existat o veche biserică din lemn, situată la marginea cimitirului românesc al localității, unde slujea un călugăr venit din zona Cioarei.

Este posibil ca acesta să se fi refugiat la Petrești în contextul evenimentelor premergătoare răscoalei conduse de călugărul Sofronie. În acest context, E[u]thimie ar putea fi chiar copistul Penticostarului. De asemenea, nu este exclus ca el să fi adus cu sine și exemplarul Strastnicului tipărit la Blaj în 1753.

Aceste ipoteze, întemeiate pe tradiția locală și pe anumite indicii documentare, nu pot fi confirmate cu certitudine, dar oferă indicii valoroase despre circulația cărților religioase și activitatea de copiere a manuscriselor în comunitățile românești din Transilvania secolului al XVIII-lea.

Dincolo de aspectele încă neelucidate privind identitatea copistului și împrejurările în care a fost alcătuit volumul, valoarea sa istorică și documentară este deosebită. Penticostarul manuscris, păstrat alături de Strastnicul tipărit la Blaj în 1753, ilustrează continuitatea tradiției cărții religioase și vitalitatea vieții spirituale românești din Transilvania.

Prin prezentarea acestui exponat, Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș aduce în atenția publicului o piesă de patrimoniu care reunește istoria tiparului, tradiția manuscrisă și memoria unei comunități locale, invitând vizitatorii să descopere o pagină mai puțin cunoscută a trecutului cultural și religios al zonei.




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Sport

Economie

Din județ

Cele mai citite știri

sebesinfo, stiri sebes, informatii sebes