Exponatul lunii ianuarie 2022, la Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeş, este lucrarea „Baterie de artilerie la Calafat”, realizată în anul 1897 de pictorul Sava Henţia (1848-1904), originar din Sebeşel. Tabloul, intrat în anul 1969 în patrimoniul muzeului nostru, în colecția de artă plastică, are următoarele date tehnice: ulei pe pânză, dimensiuni – 93 x 53 cm, semnat – dreapta-jos, cu negru – „S. Henția” și datat „1897″.

În ceea ce privește compoziţia, deși destul de statică, aceasta este bine structurată, fiind adaptată formei dreptunghiulare, înguste, a pânzei. De altfel, majoritatea picturilor realizate de Sava Henţia, în tehnica ulei pe pânză, care redau scene din război, au aproximativ aceeași formă.

În lucrarea de față, artistul a imortalizat o baterie de artilerie românească angajată în luptă, în centrul scenei fiind surprins un tun Krupp, redat minuţios, cu care un servant era pe punctul să lanseze un obuz spre oraşul Vidin, situat pe celălalt mal al Dunării. Alţi cinci militari aşteptau în apropiere să reîncarce tunul după executarea focului. Ostilităţile erau în toi, după cum o dovedesc fuioarele şi rotocoale de fum vizibile la orizont, produse de exploziile proiectilelor. În ciuda asaltului care părea susţinut, şi turcii ripostau, un obuz tras de artileria acestora lovind undeva în apropierea platformei de lemn care susţinea tunul, explozia surprinsă în prim-planul compoziţiei, împrăştiind flăcări, fum şi resturi de şrapnel. În tot acest timp, în partea stângă, în vecinătatea platformei, sunt prezenţi cinci ofiţeri români, ce afişează o atitudine degajată, teatrală chiar, aşteptând parcă următoare etapă a atacului. În faţa acestora, urcat pe metereze, cu chipiul în mâna dreaptă, ridicată, dând semnalul de executare a focului, se afla însuşi domnitorul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, viitorul rege Carol I. În dreapta, în plan apropiat, sprijinindu-se în sabie şi ţinând în mâna dreaptă un binoclu, a fost redat comandantul bateriei, locotenentul Ştefan Stoika, sub a cărui comandă directă s-a aflat bateria Carol, și care privea în direcţia grupului de ofiţeri.

Lucrarea, deşi finalizată la aproape 20 de ani de la acel eveniment istoric care a schimbat radical destinul României, se încadrează în seria celor executate de Sava Henţia ca urmare a participării sale la Războiul de Independență (1877-1878), în calitate de „pictor de front”, alături de alţi mari artişti plastici români ai vremii, ca Nicolae Grigorescu, George Demetrescu Mirea şi Carol Popp de Szathmári. Sava Henţia s-a aflat acolo ca protejat al generalului dr. Carol Davila, care îi pusese la dispoziţie un act semnat chiar de el, pe care trebuia să-l poarte în permanenţă asupra sa, deoarece îi permitea liberă trecere şi obţinerea de ajutor, atunci când avea nevoie.

Inspirat de cele văzute pe front, Sava Henţia a realizat numeroase desene şi uleiuri, care au avut ca tematică acel război, imortalizând însă și scene din spatele liniilor. A fost fascinat mai ales de ambianţa unităţilor de artilerie, între lucrările realizate, scenele de bivuac fiind cel mai des întâlnite. Majoritatea desenelor şi uleiurilor sale, inspirate de Războiul de Independență, au fost achiziţionate pentru a face parte din colecţia regală.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS