Turismul este considerat de tot mai multă lume ca o activitate ce dobândeşte o pondere tot mai mare în economia națională. Este suficient să ne gândim că în funcţie de sezonul turistic se dau zile libere de la guvern şi vacanţele elevilor, în ideea de a-i ajuta pe investitorii în turism. Da, dar să contruieşti de la zero o staţiune turistică nu este întotdeauna un lucru uşor mai ales atunci când nerăbdarea investitorilor se izbeşte de rigorile legislative ori constrângerile financiare ale autorităţilor. 

O astfel de situaţie este la Domeniul Schiabil Şureanu care a atras deja mai mulţi investitori, Din păcate, construirea infrastructurii de cazare nu a fost dublată în acelaşi ritm de construirea infrastructurii de transport rutier. Această situaţie a făcut subiectul unei întâlniri care a avut loc la Pensiunea „Poarta Raiului” din comuna Şugag. La ea au participat o serie de investitori de la pensiunile şi hotelurile din zonă, dintre care îi amintim pe: Dan Sabău (investitor în Domeniul Schiabil Şureanu), Iancu Dragolea (Poarta Raiului), Alin Anghel (Bellamy), Flavia Peciu (Hotel „Sfântul Petru”), Iacob Popa (Şureanu). Din partea autorităţilor judeţene au onorat cu prezenţa Gheorghe Feneşer (prefectul judeţului Albei) şi Mihaela Mădăraş (director general DPL Alba). Spre vădita nemulţumire a oamenilor de afaceri, a lipsit de la faţa locului Ion Dumitrel (preşedintele Consiliului Judeţean Alba), acesta anunţându-şi venirea pentru a doua zi (miercuri, de la ora 10.00). Întreaga întâlnire a fost un prilej pentru investitorii sus-menţionaţi să îşi exprime nemulţumirea pentru modul cum arată cei 18 kilometri de drum dintre Barajul de la Oaşa şi Domeniul Schiabil Şureanu, criticile pentru această situaţie vizându-l pe Ion Dumitrel.

„Zona e incredibilă ca frumuseţe, beneficiază de zăpadă din decembrie în mai. Oare Ion Dumitrel nu îşi dă seama de potenţialul ei turistic? C.J. Alba ignoră faptul că se fac investiţii în această zonă în care vin turişti din toată ţara. Drumul trebuie amenajat. De două săptămâni se schiază pe Domeniul Şureanu, iar maşinile mici abia pot ajunge în regiune. Tot ce s-a făcut spre a le înlesni accesul vizitatorilor s-a realizat cu eforturile financiare ale investitorilor. E o neseriozitate din partea C.J. faptul că nu acordă atenţie zonei. Nu ne doream neapărat asfalt, ci un drum practicabil, pietruit şi mai lat, ce să permită trecerea a două maşini una pe lângă alta. Drumul s-a deszăpezit pe banii investitorilor, dar câştigurile pe care ni le aduc pensiunile nu sunt mari, astfel încât nu ne permitem la infinit asta. Aici e nevoie de un utilaj de deszăpezire permanent; să fie al locului. Pentru noi, investitorii, cel mai mare dezastru ar fi ca drumul să revină în proprietatea Romsilva. Zona are o populaţie redusă şi nu prezintă interes electoral. Întreţin acest drum de 5 ani. Piatra ce a fost pusă pe el a fost adusă pe banii investitorilor. Nu-l pot forţa eu pe Ion Dumitrel să acţioneze, ci doar opinia publică şi presa. Ar fi putut să rămână în istorie, dacă dezvolta Domeniul Schiabil Şureanu”, a dat glas nemulţumirii generale, Dan Sabău.

Afirmaţiile sale au găsit înţelegerea prefectului Gheorghe Feneşer: „Investitorii merită felicitaţi pentru eforturile lor financiare, dar ele sunt zadarnice dacă nu se remediază problema drumului. Zona e un El Dorado din punct de vedere turistic. Porţiunea de drum dintre Barajul Oaşa şi Poarta Raiului a fost trecută, la cererea C.J. Alba, din proprietatea Romsilva în cea a Consiliului Judeţean. Trecerea s-a făcut în ideea că instituţia Consiliului Judeţean poate accesa, prin proiecte, fonduri pentru modernizarea drumurilor. S-a întocmit un astfel de proiect, dar a fost declarat neeligibil. Una din condiţiile ce trebuiau îndeplinite era aceea ca drumul finanţat să lege două localităţi de interes. Romsilva poate investi bani în modernizarea drumului, însă pentru asta e necesar ca el să fie înapoiat proprietăţii statului. Soluţia pe care o văd viabilă în acest moment e ca instituţia Consiliului Judeţean să aleagă două localităţi de interes, iar drumul dintre ele (ce să cuprindă şi porţiunea în discuţie) să fie modernizat prin implementarea unui proiect pe fonduri europene. Sarcina curăţirii drumului o are DPL Alba, iar pentru iarna asta tot ce se poate face e ca deszăpezirea să se realizeze constant”.
Întărind şi ea poziţia investitorilor, Flavia Peciu a subliniat: „C.J. e obligat prin lege să asigure accesul în zonă. Investitorii îşi asumă responsabilităţi mari pentru turiştii. Ei se pot accidenta şi ambulanţa nu poate ajunge aici. Turistul e important, el e partenerul nostru în dezvoltarea regiunii. Printr-un drum durabil putem dezvolta turismul. De ce ne-au lăsat să construim hoteluri, dacă nu ne pot asigura o infrastructură decentă?!”.
Mihaela Mădăraş a spus că va fi mobilizat un utilaj care să stea permanent în zonă. La asta se va adăuga împrăştierea de antiderapant (nisip, nu şi sare).
Investitorii au decis să pună bazele unei asociaţii, spre a deveni o voce puternică în faţa autorităţilor.

Ieri, Ion Dumitrel a fost în zonă şi a avut discuţii cu investitorii cărora le-a explicat care este situaţia, una destul de încurcată, aşa cum am aflat: „Drumul despre care vorbim – DJ 704 Vinerea – Cugir – Baraj Oaşa a fost clasat în anul 1997 în urma unei ordonanţe a guvernului din drum forestier în drum judeţean. A intrat în acte în domeniul public al judeţului Alba, dar actele efective de predare-primire între CJ Alba şi Romsilva nu s-au făcut. Situaţia este aceeaşi în întreaga ţară în legătură cu aceste drumuri forestiere devenite drumuri judeţene sau comunale. Mai mult, drumul forestier devenit drum judeţean are o lăţime de 6 metri, atât a intrat în domeniul public al judeţului, aşa că pentru a lărgi drumul aşa cum cer investitorii este nevoie de exproprieri din proprietatea Romsilva sau a altor proprietari riverani, pentru că noi nu putem cheltui banii publici pe proprietăţile altora şi poate că ei nici nu vor să le fie afectată properitatea de lăţirea unui drum. Noi nu am abandonat ideea modernizării acestui drum, motiv pentru care am şi depus de o lună de zile documentaţia pe noul Program Operaţional Regional la Agenţia de Dezvoltare Regională Centru în vederea obţinerii unei finanţări europene. Valoarea estimată a acestui drum este de peste 36 de milioane de euro. El este pe locul doi ca prioritate, după drumul Aiud – Mogoş – DN 74. În proiectul depus sunt prevăzute şi exproprierile. Aş vrea să adaug că noi, consiliul judeţean nu are nicio legătură cu concesiunile care s-au făcut către investitori în Domeniul Schiabil Şureanu privat. Concesiunile le-au făcut pentru Luncile Prigoanei – primăria Şugag şi pentru Poarta Raiului – primăria Săsciori. Consiliul Judeţean Alba are un proiect prorpiu de dezvoltare a zonei, tot cu numele de Domeniul Şci’hiabil Şureanu, să-i spun domeniul schiabil public Şureanu, un proiect pe alte terenuri în zonă. Dar am discutat cu investitorii, ne vom ocupa de întreţinerea drumului… Am discutat şi posibilităţi de introducere a infrastructurii de apă şi canalizare pentru că apreciem efortul lor, le înţelegem şi nemulţumirea, dar trebuie şi ei să înţeleagă care unt constrângerile legale şi financiare.”
Dincolo de aceste puncte de vedere, redate imparţial, trebuie să afirmăm că, aşa cum am constatat pe propria piele, drumul dintre Barajul Oaşa şi Domeniul Schiabil Şureanu e foarte dificil de parcurs. Există porţiuni de pământ îngheţat, porţiuni cu gheaţă şi altele cu zăpadă îngheţată pe care roţile maşinilor pot derapa oricând. La coborâre, având doar 30 de kilometri la oră, autoturismul a alunecat într-un şanţ de zăpadă şi a fost nevoie să fie tras (cu mare greutate) din el şi repus în trafic. Dacă nu ai norocul să-ţi sară cineva în ajutor, eşti pierdut în frig, pădure, noapte şi animale sălbatice. Un utilaj de deszăpezire am întâlnit (iar cel ce-l conducea merită tot respectul pentru munca depusă), dar face cu greu faţă situaţiei. Iar, când trebuie să trecă două maşini una pe lângă cealaltă, e o adevărată aventură şi, dacă nu eşti un şofer experimentat, poţi oricând „plonja” în prăpastie. Starea de deteriorare a drumului e accentuată de maşinile de mare tonaj ce transportă lemne. Aşa cum a precizat Gheorghe Feneşer, cât şi investitorii, situaţia asta ar putea fi corectată prin instalarea unui cântar în zonă, controale şi amenzi pentru depăşirea greutăţii stabilite.

Ioan Adrian POPA

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News