Rămâi conectat

Știri din zonă

Drumul forestier care leagă DN 67C – Transalpina de zona turistică Luncile Prigoanei, trecut de Guvern de la Romsilva în administrarea comunei Șugag

sebesinfo.ro

Publicat

în

În cursul zilei de vineri, 9 septembrie 2023, Guvernul a aprobat hotărârea prin care se aprobă trecerea drumului forestier care leagă – Transalpina de zona turistică Luncile Prigoanei – Poarta Raiului, locul unde se află un domeniu schiabil din județul Alba, preferat de președintele Klaus Iohannis.

Guvernul a aprobat trecerea drumului din administrarea Romsilva în administrarea comunei Șugag din Alba. Scopul preluării îl reprezintă întreținerea, reabilitarea și modernizarea acestuia. Drumul face legătura cu o zonă turistică spectaculoasă denumită și „Elveția României”.

Porțiunea de drum este reprezentată de patru tronsoane, în lungime totală de 15,4 km:

1. DAF Oașa – Poiana Muierii (7,542 km) – Sub denumirea „Oaşa-Poiana Muierii”, cu o lungime solicitată de 7,542 km, din totalul de 22,5 km. Tronsonul solicitat începe în dreptul barajului Oaşa la intersecţia cu DN 67C, până la intersecţia cu D.F. Valea Mare – Prigoana, în aproprierea bornei amenajistice nr. 347.

2. DAF Valea Mare – Prigoana (3,286 km) – Sub denumirea „Valea Mare-Prigoana” în, cu o lungime solicitată de 3,286 km, din totalul de 5,6 km. Tronsonul solicitat începe de la intersecţia cu DF Oaşa – Poiana Muierii, până la intersecţia cu DF Valea Prigoanei – Oaşa, în aproprierea bornei amenajistice nr. 242.

3. DAF Valea Mare – Prigoana (0,398 km) – Sub denumirea „Vl. Mare-Prigoana”, cu o lungime solicitată de 0,398 km din totalul de 0,4 km. Drumul forestier solicitat începe de la intersecţia cu DF Oaşa – Poiana Muierii, până la intersecţia cu DF Valea Prigoanei situată în locul numit „Luncile Prigoanei”.

4. DAF Pârâul Canciului I+II (4,200 km) – Sub denumirea „DAF PârâuI Canciului”, cu o lungime solicitată de 4,200 km, din totalul de 5,2 km. Tronsonul solicitat începe de la intersecţia cu DF Valea Prigoanei, până la intersecţia cu DF Râul Mare – Şureanu situată în locul numit „Poarta Raiului”

Căile de acces reprezintă elementul vital al dezvoltării zonei respective, pentru aceasta, comuna Şugag, este dispusă să investească în modernizarea acestor drumuri pentru o mai bună exploatare a resurselor turistice, culturale, agricole şi silvice.

În satul de vacanţă Luncile Prigoanei, care a fost înfiinţat de către Consiliul Local al comunei Şugag încă din anul 1998, există o bază sportivă şi de cantonament afiată în proprietatea municipiului Sebeş care are o capacitate de 100 de locuri de cazare, iar totalul locurilor de cazare, din pensiunile de aici depăşeşte numărul de cinci sute.

Proprietăţile sunt racordate la sistemul de energie electrică şi la sistemul de apă potabilă, sistemul de canalizare fiind în stadiu de întocmire a documentaţiei tehnice. De asemenea în zonă au fost instalate relee de telefonie mobilă de către toţi marii operatori din domeniul telecomunicaţiilor.

Tot aici există o stână europeană care atrage anual mii de turişti și unde se desfăşoară anual serbarea păstorească „Zi, bade, cu fluiera” organizată de către primăria și consiliul local al comunei Şugag.

În satul de vacanță Poarta Raiului înfiinţat în anul 2004 există mai multe hoteluri şi pensiuni turistice care asigură peste 500 de locuri de cazare. În zonă prezintă interes turistic rezervaţia arheologică Castrul Roman de pe vârful Petru, rezervaţia naturală Iezerul Şureanu, centrul de vizitare Poarta Raiului construit de Consiliul Judeţean Alba unde sunt prezentate informaţii despre sitil Natura -2000 „Frumoasa”.

Domeniul schiabil Şureanu, unde mergea des și președintele Klaus Iohannis, aflat pe teritoriul administrativ al oraşului Cugir, reprezintă principala atracţie turistică a zonei din Alba. În prezent pârtiile sunt dotate cu două teleschiuri şi un telescaun, iar lungimea celor zece pârtii totalizează 11.473 metri. Hotelul de la baza pârtiilor dispune de o capacitate de 50 de camere, spa, restaurant, bar şi magazine.




Știri din zonă

Bucătăria sașilor din Ardeal: Leveșul din Gârbova, preparatul tradițional din zeamă de varză și cârnați, considerat leac pentru mahmureală

sebesinfo.ro

Publicat

în

Bucătăria tradițională a sașilor din Ardeal continuă să fie păstrată în numeroase localități din județul Alba, iar în Gârbova de Sebeș încă se gătesc rețete transmise din generație în generație. Printre acestea se numără și leveșul, un preparat simplu, realizat din zeamă de varză murată, pâine de casă și cârnați, cunoscut în zonă și ca un remediu tradițional împotriva mahmurelii.

Gastronomia săsească s-a format de-a lungul secolelor, după stabilirea coloniștilor germani în Transilvania, începând cu secolul al XII-lea. Bazată pe ingrediente locale și metode eficiente de conservare, aceasta a influențat puternic bucătăria tradițională din Ardeal.

Leveșul, rețetă păstrată de familiile din Gârbova

Marcela Presăcan, localnică din Gârbova de Sebeș, spune că a învățat rețeta încă din copilărie, de la mama sa, care a preluat-o de la prietenii sași ai familiei.

„Părinții mei au avut mulți prieteni sași, au lucrat cu ei și, probabil, de la ei au luat rețeta. Leveșul este o mâncare tradițională săsească, care de obicei se mănâncă iarna, după tăiatul porcului și după ce se murează varza. Se pregătește din pâine de casă, muiată în zeamă de varză și lăsată la răcit. Se caramelizează ceapă, cu slănină friptă și cârnați. Este o mâncare specifică pentru Gârbova de Sebeș”, povestește Marcela Presăcan.

Prepararea este simplă. Ingredientele se așază în straturi: pâinea înmuiată în zeamă de varză, apoi ceapa călită împreună cu slănina și cârnații, urmate de un nou strat de pâine. La final, deasupra se adaugă restul compoziției și grăsimea rezultată în timpul preparării.

Localnicii spun că leveșul are un gust acrișor și este nelipsit după nunți sau petreceri, fiind considerat un remediu tradițional împotriva mahmurelii.

„Preparatul este mai acru și de obicei se mănâncă atunci când vii de la o nuntă sau de la un chef, fiind cunoscut ca un remediu eficient pentru mahmureală. Lumea nu prea îl mai pregătește, însă noi îl facem în fiecare an”, mai spune localnica.

Slănina, păstrată în clopotnița bisericii

Pe lângă rețetele culinare, sașii din Ardeal au rămas cunoscuți și pentru metodele ingenioase de conservare a alimentelor. Una dintre cele mai spectaculoase tradiții era păstrarea slăninii în turnurile și clopotnițele bisericilor fortificate.

Spațiile răcoroase și bine aerisite ofereau condiții ideale pentru conservarea produselor afumate pe tot parcursul anului. Fiecare familie își depozita slănina în aceste încăperi, iar accesul era organizat după reguli stricte, bazate pe încredere și respect reciproc.

Tradiție păstrată la Gârbova

La Gârbova, lângă Sebeș, turnul de apărare al cetății a fost folosit vreme îndelungată drept cămară comunitară pentru păstrarea slăninii. După plecarea unei mari părți a comunității săsești, obiceiul a fost preluat și de românii din localitate.

Localnicii spun că produsele păstrate în turn nu se stricau nici în timpul verii, iar această metodă de conservare a rămas una dintre cele mai interesante moșteniri lăsate de sașii din Transilvania.




Citește mai mult

Știri din zonă

Arhiepiscopul Irineu a resfințit biserica din Purcăreți, după ample lucrări de restaurare

sebesinfo.ro

Publicat

în

Credincioșii din satul Purcăreți, comuna Pianu, au trăit duminică, în Duminica a VIII-a după Pogorârea Sfântului Duh, un moment deosebit pentru comunitatea lor. Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a oficiat slujba de resfințire a bisericii parohiale cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, după finalizarea unor importante lucrări de restaurare și înfrumusețare.

Înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, ierarhul a săvârșit apoi Sfânta Liturghie și a adresat credincioșilor un cuvânt de învățătură inspirat din pericopa evanghelică a înmulțirii pâinilor.

„Oricât de slabi suntem și oricât de puțin avem, dacă întru smerenie ne întovărășim cu Dumnezeu, totul ne este posibil prin puterea Lui nemărginită. Să-I aducem cele cinci pâini și doi pești, puținul nostru, și El le va binecuvânta și le va înmulți spre binele și folosul multora”, a transmis Înaltpreasfințitul Irineu.

La finalul slujbei, părintele Alin Nicușor Ana Scrob, paroh al comunității din Purcăreți din anul 2018, a fost hirotesit întru iconom, ca semn de apreciere pentru activitatea pastorală și pentru implicarea în restaurarea bisericii.

Totodată, membrii Consiliului Parohial au primit Diplome de aleasă cinstire din partea Arhiepiscopului Alba Iuliei, în semn de recunoștință pentru sprijinul acordat în realizarea lucrărilor de renovare a lăcașului de cult.

Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Purcăreți a fost construită în perioada 1869–1880. Pictura interioară a fost realizată în anii 1986–1987 de pictorii Liviu Dumbravă și Gheorghe Cosma din Gura Humorului. În anul 2005 a fost reabilitat acoperișul bisericii, iar începând cu anul 2019, sub coordonarea părintelui Alin Nicușor Ana Scrob, au fost executate ample lucrări de restaurare. Printre acestea se numără înlocuirea iconostasului și a mobilierului bisericesc, schimbarea ferestrelor și montarea unui sistem de încălzire în pardoseală.

Resfințirea bisericii marchează încheierea unui amplu proces de restaurare și reprezintă un moment important pentru comunitatea ortodoxă din Purcăreți și din întreaga zonă a Sebeșului.




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Sport

Economie

Din județ

Cele mai citite știri

sebesinfo, stiri sebes, informatii sebes