Știri din zonă
Despre vulcanii noroioși de la Boz, rezervație naturală unică în județul Alba, ascunsă în Podișul Secașelor
Vulcanii noroioşi de la Boz sunt un fenomen natural unic în Alba şi al doilea ca amploare in Transilvania după vulcanii noroioşi de la Hăşag, judeţul Sibiu. Aceștia formează o rezervaţie naturală despre care se ştie foarte puţin. Doar localnicii şi persoanele care au studiat rezervaţiile ştiu despre existenţa acestora.
Vulcanii noroioşi sunt destul de greu de găsit, pentru că sunt aproape izolaţi pe plaiurile Podişului Secaselor. Dinspre Alba Iulia înspre Sibiu, pe DN 1, după ce treceți de Sebeș, faceți stânga în dreptul indicatorului care arată spre Cunţa. Apoi, înainte de Draşov, faceți dreapta, drum care vă va duce la Boz. Vulcanii sunt la ieşire din Boz înspre Doştat, după ultimele case, pe malul stâng al Văii Doştatului, la aproximativ 200 m de firul apei.
Îi veți recunoaşte pentru peisajul neobişnuit ce îl compun, de la întinderile circulare ale vulcanilor propriu-zişi, până la decorul bizar de trestie şi ochiuri de apă, specifice vegetaţiei de luncă. În total, e vorba de 12 vulcani noroioşi, întinşi pe o suprafaţă de 0,5 ha, la 300 m altitudine, o parte din ei fiind complet acoperiţi cu pipirig şi pâlcuri de stufăriş. Nimeni n-a amenajat vreodată locurile, ceea ce înseamnă că veți găsi vulcanii în stare pură, neatinşi decât de turmele care vin la păşunat. Prin urmare, vulcanii au rămas în stare autentică, având forma unor movile mici, rotunde şi teşite, cu diametrul între 2-3 m şi 0,5-1 m.
S-au format prin depunerea la suprafaţa luncii a nămolului din adâncime, care s-a ridicat sub influenţa unor gaze din scoarţa terestră. Însă nu vă imaginați erupţii spectaculoase; noroiul din adâncimi nu are deocamdată o putere atât de mare, astfel că stagnează la suprafaţă; nici măcar nu bolboroseşte. Iar acel nămol, care s-a scurs pe margini, dă naştere unei cruste subţiri şi crăpate. Dar asta doar pe timp de vară. Deşi nu sunt activi şi nu ating proporţii mari, vulcanii au schimbat la faţă întreg aspectul luncii, ca relief şi vegetaţie.
Atenţie, însă: oricât v-ar atrage priveliştea aceasta cu papură, cratere şi nămol galben, locul e cât se poate de primejdios. Animalele şi chiar oamenii pot cădea în ochiurile de nămol din vârful vulcanilor.
Ar fi indicat ca Vulcanii Noroioşi să facă parte dintr-un circuit turistic mai larg, care ar include întreagă Ţară a Secaşelor. Iar asta ar însemna atât peisajele ţinutului, cât mai ales monumentele de arhitectură, între care biserica evanghelică fortificată din Boz, biserica ortodoxă din Doştat şi biserica-sală din Vingard, împodobită cu stemele Huniazilor.
Sursa: viziteazaalbaiulia.ro

Știri din zonă
Iarna s-a instalat în Munții Șureanu, încă de la sfârșitul lunii septembrie
De duminică noaptea în Munții Șureanu a început să ningă, deși este abia finalul lunii septembrie, stratul de zăpadă măsurând deja câțiva centimetri.
În timp ce mai multe zone din ţară sunt anunțate ploi pentru sfârșitul primei luni de toamnă, la munte a venit deja iarna. Ninge la Șureanu, iar peisajele sunt de basm după ce fulgii mari de nea au acoperit totul.
Potrivit meteorologilor, vremea nu dă semne că s-ar încălzi, iar pe finalul săptămânii temperaturile vor scădea sub valorile normale pentru aceasta perioadă. Dacă în anii trecuți zăpada s-a lăsat așteptată chiar și în lunile de iarnă, se pare că anul acesta anotimpul rece își intră în drepturi chiar mai devreme decât ar trebui.
Știri din zonă
Bărbat de 57 de ani din Săsciori, condamnat la închisoare cu excutare, reținut de polițiști și dus la Penitenciarul Aiud
Miercuri, 24 septembrie 2025, polițiștii din Săsciori au depistat și reținut un bărbat de 57 de ani, din localitatea Săsciori, care este posesorul unui mandat de executare a pedepsei închisorii, emis la data de 24 septembrie 2025, de către Judecătoria Sebeș.
Acesta a fost condamnat la executarea unei pedepse privative de libertate de 1 an și 2 luni și 10 zile închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Bărbatul a fost depus în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, pentru executarea pedepsei.
Știri din zonă
Sfințirea Crucii și Rugăciunea Paraclisul Maicii Domnului în Parohia Vințu de Jos, Protopopiatul greco-catolic Sebeș
Duminică, 14 septembrie 2025, de Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, comunitatea greco-catolică din Parohia „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință” din Vințu de Jos, Protopopiatul Sebeș, a trăit un moment de mare bucurie spirituală, prin sfințirea Crucii și rugăciunea Paraclisului Maicii Domnului.
Cu binecuvântarea Preafericirii Sale Cardinal Lucian Mureșan întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, evenimentul liturgic a fost prezidat de Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcop Auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, care a celebrat Paraclisul Maicii Domnului. La masa altarului i-au fost alături: Pr. Nicolae Popa, Protopop de Sibiu, Pr. Daniel Roman, parohul comunității din Vințu de Jos, precum și preoți dinProtopopiatului Sebeș: Pr. Florin Gatea, Pr. Daniel Stoica și Pr. Traian Covaciu.
Alături de credincioșii parohiei au fost prezenți și reprezentanți ai comunității locale: doamna Simona Cazan, primarul comunei Vințu de Jos, domnul ing. Nicolae Nemeș, președintele Asociației Agricole „Vințana”, precum și numeroși credincioși din împrejurimi.
După rugăciunea Paraclisului, a urmat binecuvântarea și sfințirea Crucii care a fost ridicată în curtea bisericii. Crucea, rod al credinței și al generozității, a fost donată de familia Zdrâncu Petru și realizată de sculptorul Nicolae Chindriș din Ieud, județul Maramureș.
În încheierea sărbătorii, credincioșii au luat parte la o agapă frățească, găzduită de familia Vingărzan Lucian, membră a comunității greco-catolice din Vințu de Jos.
Acest moment de rugăciune și comuniune a adus o nouă binecuvântare asupra parohiei, întărind legătura credincioșilor cu Biserica și cu semnul Sfintei Cruci, izvor de mântuire și speranță.