Actualitate
Câștigătorii concursului național de creație și artă plastică „Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor!” – ediția 2019, premiați la Sebeș
Sâmbătă, 11 mai 2019, grădina Muzeului Municipal „Ioan Raica” din Municipiul Sebeș a găzduit festivitatea de premiere a Concursului Național de Creație și Artă Plastică „Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor!”, din cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga” – Sebeș.
Anul acesta, pe adresa concursului au sosit nu mai puțin de 118 lucrări (la categoriile poezie, eseu, traducere și artă plastică), 51 la secțiunea „Adulți” și 67 la secțiunea „Elevi”, dintre acestea 41 fiind premiate. Marele Premiu al Festivalului Internațional Lucian Blaga Sebeș a revenit doamnei Ionela Ablai din Orăștie.
Atmosfera festivă a fost asigurată de Ordinul Cavalerilor de Mühlbach, care s-a îngrijit de organizarea unei primiri speciale a invitaților, de Cvartetul „Celestial” din Alba-Iulia, de trupa Greenline din Sebeș, precum și de elevii Colegiului Național „Lucian Blaga” Sebeș, membri ai trupei de teatru „C. O. L. B.”, coordonați de doamna profesoară Tereza Cândea, care au creat un moment special, închinat aniversării debutului literar blagian, intitulat sugestiv „Poemele luminii-moment centenar”.
Seara s-a încheiat la Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, cu proiecția filmului documentar „Transalpina-drumul regilor”, realizat de Dumitru Budrala.
Evenimentul a fost organizat de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș, Consiliul Județean Alba, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba.
LISTA PREMIAȚILOR CONCURSULUI NAȚIONAL DE CREAȚIE ȘI ARTĂ PLASTICĂ „LAUDĂ SEMINȚELOR, CELOR DE FAȚĂ ȘI-N VECI TUTUROR” (EDIȚIA 2019)
SECȚIUNEA ADULȚI
POEZIE:
Marele Premiu al Festivalului Internațional Lucian Blaga Sebeș, Ionela Ablai, Orăștie (jud. Hunedoara);
Premiul I, Dorin Cozan, Cotnari (jud. Iași);
Premiul II, Gela Enea, Craiova (jud. Dolj);
Premiul III, Pascu Balaci, Oradea (jud. Bihor);
Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din România-filiala Târgu-Mureș și al revistei „Izvoare filosofice”, Iacob Coman, Târgu-Mureș (jud. Mureș);
Premiul Special al revistei „Discobolul” Alba-Iulia, Felicia Colda, Alba-Iulia (jud. Alba);
Premiul Special al revistei „Apostrof” Cluj-Napoca, Camelia-Maria Fischer, Deva, (jud. Hunedoara);
Premiul Special al revistei „Cafeneaua Băniei” și al Editurii Vital Prevent Edit Drăgotești, Adriana Anușcă, Blaj (jud. Alba);
Premiul Special al revistei „Dacoromania” Alba-Iulia, Sanda Negrea, Sebeș (jud. Alba);
ESEU:
Premiul I, Mihai Ardelean, Târgu-Mureș (jud. Mureș);
Premiul II, Constantin Nicușan, Târgu-Mureș (jud. Mureș);
Premiul III, Iuliu-Marius Morariu, Salva (jud. Bistrița-Năsăud);
TRADUCERE:
Premiul I, Ileana Teodora Sandu, Târgu-Mureș (jud. Mureș);
Premiul II, Georgiana Diana Bițeanu, București (jud. Ilfov);
Premiul III, Adriana-Cătălina Grigore, București (jud. Ilfov);
ARTĂ PLASTICĂ:
Premiul I, Eugen Măcinic, Sebeș (jud. Alba);
Premiul II, Dorică Susan, Sebeș (jud. Alba);
Premiul III, Corina-Ofelia Corpodean, Sebeș (jud. Alba);
SECȚIUNEA ELEVI
POEZIE:
Premiul I, Ingryd-Anamaria Minea (îndrumător Ilie Virgil Florin), Filiași (jud. Dolj);
Premiul II, Andreea-Elena Ionescu (îndrumător Gela Enea), Craiova (jud. Dolj);
Premiul III, Călina Stoia (îndrumător Nicolae Mateș), Deva (jud. Hunedoara);
Premiul Special al revistei „Astra Blăjeană” Blaj, Roxana-Steluța Stoian (îndrumător Gela Enea), Craiova (jud. Dolj);
Premiul Special al revistei „Sebeșul Povestit” Sebeș, Timotei Alin Vizi (îndrumător Monica Grosu), Sebeș (jud. Alba);
Premiul Special al ziarului „Sebeșul”, Diana-Raluca Sas (îndrumător Nicolae Mateș), Deva (jud. Hunedoara);
Premiul Special al Fundației Culturale „Lucian Blaga” Sebeș, Denisa Arcip (îndrumător Gheorghe Cîrstian), Suceava (jud. Suceava);
ESEU:
Premiul I, Melissa-Maria Pițu (îndrumător Georgeta But), Sebeș (jud. Alba);
Premiul II, Ionel Popescu (îndrumător Rodica Boancă), Slobozia (jud. Ialomița);
Premiul III, Maria Isabella Cibu (îndrumător Sinefta Cibu), Daia Română (jud. Alba);
Premiul Special al revistei „Der Unterwald” Sebeș, Ioana Hăprian (îndrumător Sinefta Cibu), Daia Română (jud. Alba);
TRADUCERE:
Premiul I, Alexandra Elinescu (îndrumător Emilia-Maria Elinescu), Motru (jud. Gorj);
Premiul II, Oana Cicur (îndrumător Nicoleta Maier), Sibiu (jud. Sibiu);
Premiul III, Cristina Elinescu (îndrumător Emilia-Maria Elinescu), Motru (jud. Gorj);
Mențiune, Darius-Petruț Bogdan (îndrumător Liliana-Simion Bogdan), Craiova (jud. Dolj);
Mențiune, Roxana-Steluța Stoian (îndrumător Ileana Mirea), Craiova (jud. Dolj);
Mențiune, Domnica-Maria Oana (îndrumător Nicolae Mateș), Deva (jud. Hunedoara);
ARTĂ PLASTICĂ:
Premiul I, Victor Schneider (îndrumător Sanda Camelia Zurman), Sebeș (jud. Alba);
Premiul II, Maria Todeasă (îndrumător Dorică Susan), Sebeș (jud. Alba);
Premiul III, Laura-Claudia Simu (îndrumător Adriana Anușcă), Blaj (jud. Alba);
Mențiune, Adrian Cernat (îndrumător Dorică Susan), Sebeș (jud. Alba);
Mențiune, Andreea Elena Ionescu (îndrumător Lucian Ghițulescu), Craiova (jud. Dolj);
Mențiune, Alesia Todeasă (îndrumător Sanda Camelia Zurman), Sebeș (jud. Alba).

Actualitate
Fosta fabrică Căprioara din Sebeș va fi restaurată. Kronospan susține transformarea sa într-un hub de creație și tehnologie
O clădire cu o istorie de peste 180 de ani în industria Sebeșului urmează să primească o nouă destinație. Fosta fabrică „Căprioara”, situată pe strada Dorin Pavel nr. 30, va fi restaurată și transformată într-un centru dedicat creației, educației, patrimoniului tehnologic și noilor tehnologii.

Proiectul este derulat de Asociația Retro-Activ și beneficiază de sprijinul companiei Kronospan, care contribuie cu materiale necesare lucrărilor de amenajare și restaurare.
De la tăbăcărie săsească la reper al industriei locale
Clădirea face parte din fostul complex industrial Căprioara, Capris și Confexpeli, care își are originile în tradiția tăbăcăriei săsești, documentată încă din 1843. Ansamblul reprezintă unul dintre cele mai vechi nuclee industriale ale Sebeșului și este legat de dezvoltarea industriei de pielărie și marochinărie din oraș.
De-a lungul timpului, fabrica a avut un rol important atât în economia locală, cât și în viața comunității. Aici au fost produse primele ghete sportive „Maraton” din România, iar, într-o anumită perioadă, mingile de fotbal utilizate la nivel național erau fabricate exclusiv la Sebeș.
După naționalizare, unitatea a devenit una dintre cele mai importante fabrici românești din domeniu.
O clădire industrială transformată într-un spațiu pentru noile generații
Inițiativa de restaurare este coordonată de Asociația Retro-Activ, organizație care promovează proiecte artistice, tehnice și educaționale și urmărește conservarea patrimoniului tehnologic.
În centrul proiectului se află Paul-Eduard Schneider, președintele asociației, cetățean de onoare al municipiului Sebeș și unul dintre pionierii industriei audio-video moderne din România.
Experiența sa de peste trei decenii în producție muzicală, cinematografie și creație multimedia este pusă în slujba unui proiect care își propune să apropie tinerii de tehnologie și de domeniile creative.
„Acest proiect înseamnă mai mult decât restaurarea unei clădiri. Înseamnă recuperarea unei părți din identitatea Sebeșului și transformarea ei într-un loc care inspiră, educă și conectează generații”, afirmă Eduard Schneider.
Potrivit inițiatorilor, viitorul centru va permite tinerilor să descopere evoluția tehnologiei, să experimenteze cu echipamente și procese creative și să participe la workshopuri și programe de formare.
Spațiul ar urma să găzduiască activități din domenii precum fotografia, videografia, muzica, multimedia și tehnologia informației, dar și întâlniri cu profesioniști și creatori.
Kronospan contribuie la lucrările de restaurare
Proiectul se află într-o etapă în care sunt necesare intervenții importante asupra clădirii. Printre acestea se numără refacerea acoperișului și amenajarea unui spațiu expozițional permanent dedicat tehnologiei audio-video și IT.
Pentru susținerea acestor lucrări, Kronospan a decis să sponsorizeze o parte dintre materialele necesare amenajării și restaurării.
„Prin această contribuție, ne bucurăm să sprijinim transformarea unei clădiri cu valoare istorică într-un spațiu dedicat educației, creativității și colaborării, unde trecutul și viitorul se întâlnesc pentru a genera noi oportunități pentru oameni și pentru Sebeș”, a declarat Oana Bodea, CEO Kronospan.
Un nou model de valorificare a patrimoniului industrial
Parteneriatul dintre Asociația Retro-Activ și Kronospan propune un model de colaborare între mediul asociativ și sectorul privat pentru conservarea patrimoniului și dezvoltarea unor proiecte cu impact cultural și educațional.
Inițiativa de la Sebeș se înscrie într-un fenomen mai amplu de transformare a fostelor spații industriale în centre culturale, educaționale și creative.
În România, astfel de exemple includ Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca și proiectele de revitalizare culturală din fostul complex industrial Halele Minda din Reșița. În București, foste spații industriale au fost transformate în centre dedicate industriilor creative, precum Nod Makerspace.
La nivel internațional, proiecte precum complexul minier Zollverein din Essen, transformat într-un important centru cultural, sau Tate Modern din Londra au demonstrat că fostele spații industriale pot deveni resurse pentru cultură, educație și dezvoltare urbană.
Pentru Sebeș, revitalizarea fostei fabrici Căprioara poate însemna nu doar recuperarea unei clădiri cu valoare istorică, ci și crearea unui nou spațiu în care patrimoniul industrial al orașului să fie conectat la educație, tehnologie și creativitate.
Actualitate
Incendiu de vegetație uscată în Răhău. Intervin pompierii din Sebeș
Un incendiu de vegetație uscată a izbucnit, joi, în localitatea Răhău, unde pompierii din cadrul Detașamentului de Pompieri Sebeș intervin pentru lichidarea focarelor.

Flăcările au cuprins o suprafață de aproximativ 600 de metri pătrați.
La fața locului acționează o autospecială de stingere cu apă și spumă, alături de Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență (SVSU) Sebeș.
Din Județacum 4 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Din Județacum 4 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 9 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 9 luniSfinții Mihail și Gavril 2025: Cui trebuie să îi spui „La mulţi ani” în această zi | sebesinfo.ro
Actualitateacum 4 luniNume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | sebesinfo.ro
Din Județacum 8 luniMesaje de Sfântul Nicolae 2025. Felicitări și urări de Moș Nicolae pentru cei dragi | sebesinfo.ro
Ştirea taacum 8 luniBătaie izbucnită între doi elevi de la Liceul Tehnologic Sebeș, din cauza unei colege
Ştirea taacum 9 luniLa Sebeș, vulpile traverseaza strada folosind trecerea de pietoni…



















