Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș a fost invitat să participe luni, 27 octombrie 2025, la evenimentul organizat de Banca Națională a României, la Cluj-Napoca, cu prilejul lansării monedei omagiale dedicate lui Lucian Blaga, la 130 de ani de la naștere.

Simpozionul „Lucian Blaga – omul, operele, bancnotele” a reunit alocuțiuni rostite de acad. Doru Pamfil, președintele Academiei Române Filiala Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române și director al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, conf. univ. dr. Florina Ilis de la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Nadia Diana Arsin, directoarea Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș.

Manifestarea a fost deschisă de cuvântul președintelui Comitetului de selecție a temelor numismatice din cadrul BNR, Cristian Popa, urmat de prefectul județului Cluj, Maria Forna, și Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca. Lansarea în circuitul numismatic a monedei din tombac cuprat cu suprafață parțial colorată reprezintă o premieră pentru România și un succes major. Tirajul a fost limitat la 5.000 de piese, care s-au epuizat, conform oficialilor BNR, în numai 3 minute.

Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș a contribuit la realizarea expoziției denumite „Portretele bancnotelor. Lucian Blaga – 130 de ani de la naștere” cu prezentarea unei replici a pălăriei scriitorului (original păstrat la Casa Memorială „Lucian Blaga” de la Lancrăm) și prin facilitarea audiției unor înregistrări cu vocea lui Lucian Blaga (sursa înregistrărilor: „Lucian Blaga. Poeții”, versuri alese și rostite în 1954 și 1960, Seria Colecționarul de voci, Editura Casa Radio, București, 2008).

Pălăria lui Lucian Blaga, cu monograma L.B., a ajuns să facă parte din patrimoniul casei memoriale de la Lancrăm, începând cu data de 12 decembrie 2002, grație demersurilor neobosite ale poetului Ion Mărgineanu, pe atunci director al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Alba, în urma unui transfer de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud. Cu prilejul celei de-a 45-a ediții a Festivalului Internațional „Lucian Blaga” de la Sebeș, în colaborare cu un atelier de tradiție local – Pălăria Dădârlat, au fost realizate 20 de replici după elegantul obiect vestimentar (din fetru de iepure) produs la Viena.

Fiecare exemplar este însoțit de următorul text: „Pălărie omagială dedicată lui Lucian Blaga. Această pălărie este o replică fidelă a celei purtate de Lucian Blaga – poet, filosof, traducător, dramaturg, mentor, diplomat român. Un omagiu adus rafinamentului său discret și spiritului său profund, pălăria poartă în ea tăcerea, ca taină a unei epoci. Realizată manual în atelierul Dădârlat, unde tradiția dăinuie de peste 129 de ani, această piesă vestimentară este mai mult decât un accesoriu, este o punte între identitate, cultură și memorie.”  

Finalul evenimentului a fost încununat de prezentarea volumului omagial „Poemele luminii”, proiect editorial realizat de Municipiul Sebeș în parteneriat cu Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca, pentru a marca, în mod inedit, cei 130 de ani de la nașterea scriitorului, prin tipărirea volumului său de debut, într-un tiraj de 1.300 exemplare, oferite publicului larg, pentru cunoașterea și prețuirea datorată lui Lucian Blaga.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS

Luni, 27 octombrie 2025, polițiștii de investigații criminale din cadrul Poliției Municipiului Sebeș au luat măsura reținerii, pentru 24 de ore, față de o tânără, în vârstă de 29 de ani, din Municipiul Sebeș, cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere.

Din cercetări a reieșit că, în seara zilei de 25 octombrie 2025, femeia ar fi distrus parbrizul unui autoturism parcat pe o stradă din Municipiul Sebeș, folosindu-se de o piatră.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS

Exponatul lunii octombrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este o statuie din piatră care o reprezintă pe Fecioara Maria cu Pruncul în brațe. Lucrarea datează din perioada medievală, cel mai probabil din secolul al XV-lea, și prezintă numeroase trăsături stilistice specifice goticului transilvănean.

Intrată în patrimoniul muzeului în anul 1958, statuia – cu dimensiunile de 104 x 65 cm – provine de la biserica mănăstirii franciscane din Baia de Criș, care a servit în trecut drept lăcaș de cult al comunității romano-catolice. Nu se cunoaște traseul urmat de sculptură de-a lungul timpului și nici modul în care aceasta a ajuns la Sebeş. Cert este că a fost demontată din locul său inițial, cel mai probabil în contextul Reformei, dar și ca urmare a degradării bisericii, începând cu secolul al XVI-lea.

În veacul următor, statuia a fost refolosită ca parte a unui monument funerar, fapt dovedit de un epitaf din care se pot distinge clar cuvintele „Korosbanya” – Baia de Criș – și anul „1677”, probabil data înhumării defunctului al cărui mormânt îl acoperea.

În starea actuală, statuii îi lipsesc câteva părți, pierdute în timpul refolosirii ca monument funerar: din Prunc sunt vizibile doar picioarele, trunchiul și capul fiind martelate, iar Fecioarei îi lipsesc umărul și brațul drept, precum și o parte a veșmântului în zona respectivă. Nici chipul nu i se păstrează în întregime. De altfel, capul statuii a fost rupt la reutilizare sau ulterior, fiind reatașat cândva în anii ’60 ai secolului trecut, folosindu-se ca adeziv un mortar pe bază de ciment. În cadrul unei restaurări din 2021, acesta a fost desprins și lipit corespunzător, utilizându-se ca liant un mortar compatibil. Tot atunci au fost realizate o serie de completări ale unor lacune, iar finisarea intervențiilor a inclus și integrarea cromatică a acestora.

În ciuda pierderilor, statuia este una foarte expresivă. Detalii precum părul, redat cu volum, care coboară pe spate, și faldurile veșmântului demonstrează că a fost opera unui sculptor talentat și cu experiență. Deși fața i se păstrează doar parțial, modul de redare, cu capul ușor plecat spre Prunc, transmite o atitudine pioasă și protectoare. Pe partea din spate a sculpturii se află epitaful amintit, cu o scriere îngrijită, dar al cărui text este păstrat doar fragmentar. Rândurile inscripției nu au logică de sine stătătoare, textul continuând, cel mai probabil, pe un alt bloc de piatră care nu s-a mai păstrat.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS