Actualitate
Amendă penală pentru un tânăr din Sebeș, care a furat chiar de sub ochii vânzătorului o brățară de aur
Un tânăr din Sebeș care a furat o brățară de aur, chiar de sub ochii vânzătorului, dintr-o bijuterie, în valoare de 700 de lei, s-a ales cu amendă penală în valoare de 3.600 de lei.
În data de 12 august 2022, în jurul orei 13:40, în timpul programului de funcționare al societății, persoana vătămată, în calitate de administrator, se afla în incinta bijuteriei împreună cu un client căruia îi arăta diverse bijuterii, timp în care în interior a intrat inculpatul însoțit de către concubina acestuia.
Timp de câteva minute, cei doi s-au uitat la vitrinele din sticlă în care se aflau expuse la vânzare diferite bijuterii, dar și la o brătară din aur care se afla pe una dintre vitrinele din partea stânga față de accesul în magazin.
La un moment dat, inculpatul a luat în mână o brățară pe care administratorul o lăsase, anterior, deasupra vitrinei, întrucât o arătase unui client.
Ulterior, inculpatul i-a solicitat concubinei sale să părăsească bijuteria, gesticulând cu mâinile în acest sens și indicându-i ușa de acces în bijuterie, aceasta părăsind incinta la indicația inculpatului.
În continuare inculpatul s-a poziționat în fața vitrinei pe care se afla o brățară din aur de 14K, în greutate de circa 2 grame, cu spatele spre tejgheaua unde se afla administratorul, iar într-un moment în care a observat că acesta nu este atent la el (întrucât era ocupat cu un alt client), a luat cu mâna stângă brățara, după care a părăsit bijuteria.
Întreaga activitate infracțională a inculpatului a fost înregistrată de camerele de supraveghere video amplasate în incinta bijuteriei.
„În baza art. 228 alin. 1 Cod penal raportat la art. 396 alin. 1, 2 și 10 Cod procedură penală şi art. 61 alin. 1, 2 ,3 şi 4 lit. c) Cod penal, condamnă pe inculpat la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 3.600 lei stabilită prin înmulţirea unui număr de 180 zile amendă cu suma de 20 lei corespunzătoare unei zile-amendă, pentru săvârşirea infracţiunii de furt.
În baza art. 397, art. 19, art. 23 și art. 25 Cod procedură penală rap. la art. 1357 şi urm. din Cod civil, ia act de recunoașterea integrală de către inculpat a pretenţiilor cu care persoana vătămată s-a constituit parte civilă în cauză, sens în care obligă pe inculpat la plata către aceasta a sumei de 700 lei, reprezentând contravaloarea bunului sustras.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat, din care suma de 300 lei reprezintă cheltuieli judiciare în faza de urmărire penală”, se arată în hotărârea Judecătoriei Sebeș.

Actualitate
Vineri, 13 noiembrie 2026: „Nu vreau să vorbesc despre asta” – un spectacol despre emoțiile și tăcerile adolescenței, la Sebeș
Trupa Gepetto aduce pe scena Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș un spectacol dedicat adolescenței, relațiilor și dificultății de a pune în cuvinte propriile emoții. Reprezentația va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 17:00, iar accesul publicului va fi gratuit.

Adolescența este o perioadă a întrebărilor, a descoperirilor și a emoțiilor intense, dar și a lucrurilor care rămân, uneori, nespuse. În spatele unui simplu „Sunt bine” se pot ascunde gânduri, temeri și trăiri pe care nu este întotdeauna ușor să le împărtășim celor din jur. Pornind de la această realitate, Trupa Gepetto propune publicului spectacolul „Nu vreau să vorbesc despre asta”, o invitație la reflecție asupra modului în care comunicăm și ne raportăm la cei din jur.
Programată vineri, 13 noiembrie, de la ora 17:00, la Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș, reprezentația își propune să aducă în atenția publicului teme apropiate de experiența tinerilor: relațiile, comunicarea și dificultatea de a vorbi deschis despre propriile sentimente. Prin intermediul teatrului, aceste subiecte devin un prilej de dialog și de înțelegere a unor realități cu care adolescenții se confruntă în viața de zi cu zi.
Un element important al spectacolului îl reprezintă implicarea directă a tinerilor în procesul de creație. Scenariul este unul colectiv, semnat de Trupa Gepetto, ceea ce oferă proiectului o perspectivă construită prin munca, ideile și creativitatea membrilor săi. Spectacolul este coordonat de Lavinia Donose, care îndrumă demersul artistic al trupei.
Dincolo de reprezentația scenică, „Nu vreau să vorbesc despre asta” aduce în prim-plan importanța ascultării și a comunicării sincere, într-o perioadă în care exprimarea emoțiilor poate fi dificilă. Titlul însuși sugerează una dintre provocările adolescenței: găsirea curajului de a spune ceea ce simțim și de a vorbi despre lucrurile pe care, uneori, preferăm să le păstrăm pentru noi.
Evenimentul este susținut de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, iar intrarea este liberă, publicul fiind invitat să participe la această întâlnire cu teatrul și cu universul adolescenței.
Prin acest spectacol, Trupa Gepetto propune nu doar o experiență artistică, ci și un moment de reflecție asupra unor întrebări importante: câte lucruri rămân nespuse între noi și cât de mult s-ar putea schimba dacă am găsi curajul să vorbim despre ele?
Spectacolul „Nu vreau să vorbesc despre asta” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 17:00, la Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș. Accesul este gratuit.
Actualitate
Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș: un Penticostar manuscris, coligat cu un Strastnic tipărit la Blaj în 1753
Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș propune drept exponat al lunii noiembrie un valoros volum religios din secolul al XVIII-lea, alcătuit dintr-un Strastnic tipărit la Blaj, în anul 1753, din porunca lui Petru Pavel Aaron, și un Penticostar manuscris. Piesa constituie o mărturie importantă a culturii scrise și a vieții religioase a românilor din Transilvania secolului al XVIII-lea.

Potrivit unei însemnări păstrate pe foaia de titlu, volumul a intrat în patrimoniul muzeului la 31 octombrie 1957, fiind donat de Parohia Ortodoxă Română din Petrești, prin intermediul preotului paroh de la acea vreme, Virgil Văideanu.
Penticostarul manuscris cuprinde 290 de pagini nenumerotate, scrise cu cerneală neagră și roșie. Cele două lucrări, Strastnicul tipărit și Penticostarul manuscris, au fost reunite în același volum, cel mai probabil chiar în perioada în care se realiza copierea manuscrisului.
Un reper cronologic important este oferit de o însemnare redactată cu litere chirilice și cerneală roșie, aflată la fila 133: „Slavă lui D[u]mne-/zeu că am ajuns/pă[nă] aici Amin/1759”. Textul indică faptul că transcrierea manuscrisului era în desfășurare în anul 1759, oferind astfel un reper cert pentru datarea acestei activități.
Volumul a fost introdus în colecția muzeului de către Ioan Raica, care a consemnat și o serie de informații referitoare la proveniența și istoricul său. Într-o notă adăugată ulterior foii de titlu a Strastnicului, acesta menționa că manuscrisul ar fi fost realizat de un călugăr cunoscut sub numele de Vasile Săceleanu, zis Pop, despre care tradiția locală spunea că ar fi venit de la Mănăstirea din Dealul Cioarei, din zona Săliștei.
Cercetarea însemnărilor de epocă a permis însă corectarea informației referitoare la identitatea copistului. Numele acestuia nu era Vasile, ci E[u]thimie, după cum reiese dintr-o însemnare păstrată în cuprinsul volumului.
Istoria cărții se leagă și de tradiția comunității românești din Petrești. Conform informațiilor consemnate de Ioan Raica, la mijlocul secolului al XVIII-lea ar fi existat o veche biserică din lemn, situată la marginea cimitirului românesc al localității, unde slujea un călugăr venit din zona Cioarei.
Este posibil ca acesta să se fi refugiat la Petrești în contextul evenimentelor premergătoare răscoalei conduse de călugărul Sofronie. În acest context, E[u]thimie ar putea fi chiar copistul Penticostarului. De asemenea, nu este exclus ca el să fi adus cu sine și exemplarul Strastnicului tipărit la Blaj în 1753.
Aceste ipoteze, întemeiate pe tradiția locală și pe anumite indicii documentare, nu pot fi confirmate cu certitudine, dar oferă indicii valoroase despre circulația cărților religioase și activitatea de copiere a manuscriselor în comunitățile românești din Transilvania secolului al XVIII-lea.
Dincolo de aspectele încă neelucidate privind identitatea copistului și împrejurările în care a fost alcătuit volumul, valoarea sa istorică și documentară este deosebită. Penticostarul manuscris, păstrat alături de Strastnicul tipărit la Blaj în 1753, ilustrează continuitatea tradiției cărții religioase și vitalitatea vieții spirituale românești din Transilvania.
Prin prezentarea acestui exponat, Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș aduce în atenția publicului o piesă de patrimoniu care reunește istoria tiparului, tradiția manuscrisă și memoria unei comunități locale, invitând vizitatorii să descopere o pagină mai puțin cunoscută a trecutului cultural și religios al zonei.
Din Județacum 7 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Din Județacum 7 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 7 luniNume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | sebesinfo.ro
Din Județacum 11 luniMesaje de Sfântul Nicolae 2025. Felicitări și urări de Moș Nicolae pentru cei dragi | sebesinfo.ro
Ştirea taacum 11 luniBătaie izbucnită între doi elevi de la Liceul Tehnologic Sebeș, din cauza unei colege
Din Județacum 11 luniMESAJE de Crăciun 2025: Felicitări și urări pentru familie sau prieteni de sărbătorile de iarnă | sebesinfo.ro
Actualitateacum 7 luniUn bărbat de 63 de ani din Sebeș a decedat, după ce a fost lovit de un autocamion pe DC 318, la Drâmbar
Actualitateacum 11 luniCui îi spunem „La mulți ani” de Sfântul Nicolae 2025: Câți români își serbează onomastica | sebesinfo.ro























