Lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere continuă pe două tronsoane importante din județul Alba, respectiv pe drumul comunal dintre DJ 107 și Veseuș și pe sectorul Daia Română–Vingard.

Pe drumul dintre DJ 107 și Veseuș se desfășoară lucrări de asfaltare, investiția fiind destinată îmbunătățirii condițiilor de circulație pentru locuitorii din zonă. Lucrările au fost verificate în teren de reprezentanți ai administrației județene și de primarul comunei Jidvei, Alin Trif.

Investiția face parte din proiectele de infrastructură derulate la nivel local, în contextul dezvoltării continue a comunei Jidvei și al modernizării rețelei rutiere.

În aceeași zi au fost verificate și lucrările de modernizare a drumului Daia Română–Vingard, intervenție realizată prin programul de întreținere al Consiliului Județean Alba.

Sectorul rutier este afectat de alunecări de teren, motiv pentru care lucrările presupun, înainte de așternerea stratului de asfalt, intervenții de consolidare și stabilizare. Potrivit reprezentanților administrației județene, este vorba despre o lucrare de durată, în care prioritatea o reprezintă siguranța participanților la trafic și realizarea unor lucrări de calitate.

Finalizarea intervențiilor va permite îmbunătățirea condițiilor de circulație pe unul dintre sectoarele rutiere care au necesitat în mod repetat lucrări de întreținere și consolidare.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News

Mănăstirea Oașa din județul Alba a devenit, în perioada 8–17 august 2026, locul de întâlnire pentru 180 de tineri din țară și din diaspora, participanți la Tabăra Națională „Părintele Teofil Părăian”. Evenimentul, organizat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei și Mănăstirea Oașa, a pus în centrul ediției din acest an tema „Pregătirea pentru viața de familie”.

Timp de zece zile, participanții au alternat rugăciunea și activitățile liturgice cu munca, dialogul, atelierele, muzica psaltică, drumețiile și serile culturale. Dincolo de programul propriu-zis al taberei, experiența de la Oașa a urmărit să le ofere tinerilor un cadru în care să descopere, prin viața de zi cu zi, importanța responsabilității, a comuniunii și a slujirii.

Familia, dincolo de teorie

Tema ediției din acest an a fost aleasă într-un context marcat, potrivit organizatorilor, de instabilitate relațională și de dificultăți în înțelegerea unor valori precum iubirea, fidelitatea și asumarea.

La Oașa, familia nu a fost abordată doar ca subiect de conferință. Ideea de comuniune a fost transpusă în activitățile cotidiene ale participanților: rugăciune împreună, muncă, responsabilități gospodărești, slujire și relațiile construite între tineri.

Programul a urmărit astfel să transmită ideea că pregătirea pentru viața de familie începe înaintea căsătoriei, prin formarea caracterului, asumarea responsabilității și învățarea unei iubiri bazate pe dăruire.

Conferințe despre iubire, credință și responsabilitate

Seria întâlnirilor a fost deschisă cu o sesiune dedicată „Tâlcuirii Psaltirii”, susținută de arhimandritul Iustin Miron și ieromonahul Pantelimon Șușnea.

Pe 9 august, dr. Virgiliu Gheorghe a susținut conferința „Pregătirea pentru viața de familie”, în cadrul căreia a vorbit despre responsabilitate, fidelitate și iubirea înțeleasă ca dăruire.

O zi mai târziu, academicianul Ioan-Aurel Pop a abordat tema „Biserica și lupta de emancipare națională a românilor din Transilvania (secolele XVI-XX)”, evidențiind rolul Bisericii în păstrarea identității, a conștiinței naționale și a unității românilor.

Pe 11 august, părintele Vasile Ioana a vorbit despre „Familia, spațiu al mântuirii”, punând accent pe iubirea jertfelnică și pe maturizarea celor care aleg să construiască o familie.

Tema pocăinței și a iertării în relațiile familiale a fost abordată pe 12 august de părintele Dan Suciu, din Statele Unite ale Americii, în cadrul conferinței „Taina pocăinței – împăcarea familiei”.

Seria conferințelor a continuat pe 13 august cu părintele Benedict Both, care a vorbit despre „De la chimie la comuniune”, propunând o distincție între entuziasmul începutului unei relații și iubirea matură, responsabilă și statornică.

Hramul Mănăstirii și zilele de final

Un moment important al taberei a fost ziua de 15 august, când participanții au luat parte la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, hramul Mănăstirii Oașa. Sfânta Liturghie a fost săvârșită în bisericuța de lemn din incinta așezământului.

În aceeași seară, tinerii au participat la o sinaxă cu părintele Silvan Cablea, starețul Mănăstirii Oașa. Întâlnirea a avut un caracter de încheiere a experienței trăite în tabără, iar participanții au fost îndemnați să ducă mai departe, în viața de zi cu zi, ceea ce au învățat în aceste zile: rugăciunea, responsabilitatea, buna rânduială, hărnicia și respectul în relațiile cu cei din jur.

În 16 și 17 august, programul a continuat cu două excursii. Prima a avut ca destinație Mănăstirea Obârșia Lotrului, unde au fost prăznuiți Sfinții Martiri Brâncoveni, iar cea de-a doua a fost organizată la Schitul „Sfântul Gheorghe Pelerinul” de pe Vârful Oașa Mare, cu prilejul sărbătoririi Sfântului Gheorghe Pelerinul.

„Este greu de plecat de la Oașa”

Pentru participanți, experiența nu s-a încheiat odată cu plecarea din tabără. Mărturiile consemnate de prof. Carmen Jinariu, coordonatorul voluntarilor, vorbesc despre impactul pe care cele zece zile l-au avut asupra tinerilor.

Bianca Ene, din Ploiești, aflată la prima participare la Tabăra Națională, descrie Oașa drept un „loc de suflet”, unde rugăciunea, ascultarea și conferințele au creat cadrul pentru apropierea de Dumnezeu și de ceilalți.

Pentru Andreea Comșa, din Cluj-Napoca, tabăra a fost o experiență care a continuat și după întoarcerea acasă. Slujbele, activitățile gospodărești și rugăciunea i-au oferit, spune ea, liniște sufletească și bucurie, dar și prietenii pe care le va păstra.

Anamaria Dascălu, din Timișoara, vorbește despre prima sa experiență la Oașa ca despre una dintre cele mai importante trăiri de până acum, remarcând întâlnirea cu oameni care împărtășesc aceleași valori și aceeași credință.

Pentru Carmen Afilipoaie, din Sibiu, ediția din acest an a fost și o provocare personală, după ce a ales să facă parte din echipa media. Prin fotografii și materiale video, aceasta spune că a avut ocazia să intre în contact cu participanții și să descopere o comunitate construită în jurul întâlnirilor autentice.

La rândul său, Georgiana Antoneta Alupoaei, din Suceava, vorbește despre recunoștința pentru experiența trăită și pentru oamenii pe care i-a întâlnit.

Iustin Bertea, din New York, aflat pentru a doua oară la tabără, consideră că întâlnirea de la Oașa le oferă tinerilor ocazia de a se desprinde pentru câteva zile de ritmul cotidian și de a descoperi o comunitate numeroasă unită de valori comune.

O experiență care continuă și după plecare

După zece zile de rugăciune, muncă, dialog și comuniune, participanții s-au întors acasă cu experiența unei vieți trăite împreună și cu noi repere pentru înțelegerea relațiilor, a responsabilității și a familiei.

Mesajul central al ediției din acest an a fost că pregătirea pentru viața de familie nu începe în momentul căsătoriei, ci printr-un proces de formare personală și duhovnicească. La Oașa, această idee a fost pusă în practică nu doar prin conferințe, ci și prin modul în care tinerii au fost chemați să se roage, să muncească și să trăiască împreună.

Tabăra Națională „Părintele Teofil Părăian” rămâne astfel, pentru participanții săi, mai mult decât o întâlnire de vară: o experiență de comuniune pe care organizatorii și tinerii speră să o continue în viața de zi cu zi.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Alba Iuliei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News