Micul sat de pe Valea Sebeşului este în mare fierbere. Invită pe toţi cei născuţi, căsătoriţi sau cu altă legătură de suflet cu satul – după 5 ani – la cea de a 3-a ediţie a întâlnirii fiilor satului.

Ca o aşezare tradiţională care se respectă, satul se pregăteşte de o adevărată sărbătoare. În primul rând, pentru a evoca trecutul şi înaintaşii, şcoala şi căminul cultural vor primi numele unor dascăli recunoscuţi pe plan naţional, se vor evoca marile personalităţi, doctori, profesori universitari, arhitecţi şi ingineri răspândiţi în marile oraşe ale ţării, dar şi oamenii de frunte ai satului: preoţi, învăţători, agricultori şi pastori care au făcut în 150 de ani din Sebeşel „un sat sărac de iobagi, lipsit aproape complet de pământ şi de pastori ce-şi plimbau turmele pe munţii baronilor unguri până la Retezatu, un sat prosper, bine aşezat, cu aspect european despre care mulţi vorbesc ca de „minunea de la Sebeşel” şi îl dau ca exemplu. Sunt aşteptaţi cei plecaţi să-şi destăinuiască amintirile din copilărie, de la şcoală şi alte locuri mirifice.
Cei rămaşi în vatra satului vor să se laude şi ei cu realizările în infrastructură şi instituţii publice. Numai de la ultima întâlnire, în cei 5 ani, datorită investiţiilor dirijate de Consiliul Judeţean Alba şi Primăria Săsciori, căminul cultural a ajuns o bijuterie, s-a refăcut reţeaua de apă publică, se lucrează intens la canalizare, instituţiile publice sunt toate bine puse la punct. Ce mai? Un sat cu aspect european sau de oraş modern, unde oamenii se pot mândri cu fabricile şi investiţiile particulare. Raportat la populaţie, Sebeşelul are cel mai mare capital investit pe cap de locuitor. Avem un ansamblu folcloric care împlineşte 5 ani şi deja este cunoscut şi recunoscut, premiat pe plan naţional. Vrem să cinstim Biserica şi Eroii satului care au fost fundamentul moral al acestui trecut bogat. Vrem să ne petrecem la un pahar şi o mâncare tradiţională cu cântec şi dansuri româneşti. Vrem să discutăm şi despre modalităţi de rezolvare a problemelor care mai sunt nerezolvate. O dată, ce facem cu fâneţele de la Stroia şi Ţeţ, cu mare potenţial biologic dar nefolosite din cauza distanţei şi drumului de acces? Trebuie să ne gândim împreună cu forurile locale şi judeţene, ce facem cu curăţenia văilor şi pâraielor, care lasă mult de dorit acum? Ce facem cu integrarea comunităţii rome tot mai numeroase?
Invităm autorităţile judeţene, patronii din alte localităţi care au fost alături de satul nostru, să le mulţumim sincer. Avem intenţii generoase, un program dens timp de 2 zile. Sperăm să îl ducem la îndeplinire. Dorim ca de luni, 9 iunie, după această reîntâlnire, fie rămaşi în vatra satului, fie plecaţi în alte părţi, să redescoperim strămoşeasca frăţietate, să fim mai buni români şi mai mândri Şighişeni.

Asociaţia Fiii Satului
Sebeşel 2009

 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS