Actualitate
Turnul semicircular din Cetatea Sebeșului, redat în circuitul turismului cultural
Ieri, 5 iulie 2022, primarul Municipiului Sebeș, Dorin Nistor, a participat la evenimentul prin care Clubul Rotary Sebeș a adus în atenția comunității locale turnul semicircular din cetatea Sebeșului.
Acesta a beneficiat de o serie de lucrări de reparații, cu scopul de a fi utilizat de membrii clubului pentru diverse activități, dar și pentru a fi readus în circuitul turismului cultural.
Turnul este amplasat pe latura de vest, între turnul Porţii de Jos şi cel al cizmarilor. Este un turn bastionar, semicilindric, scund, cu două niveluri, având zidurile groase, realizate din piatră şi cărămidă, fiind unul dintre puținele componente ale fortificației Sebeșului adaptate folosirii pieselor de artilerie, care, în perioada secolelor XVI și XVII, erau utilizate curent atât la asedierea, cât și la apărarea unei cetăți. A fost construit în anul 1634, iar în secolul al XIX-lea, a suferit importante transformări, fiind folosit pentru o perioadă de timp ca locuință. În prezent, turnul semicircular se află în administrarea Clubului Rotary Sebeș.
Fortificaţia oraşului Sebeş – rămasă cunoscută în literatura de specialitate ca singura cetate orăşenească despre care s-a păstrat un document oficial de construcţie (datând din 1387) – este un prototip arhaic în sistemul defensiv urban din Transilvania şi în cadrul ei s-au conservat cele mai multe elemente originale care datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul veacului al XV-lea.
Lucrările de construcţie a fortificației orașului au început imediat după obținerea aprobării din partea regelui Sigismund de Luxemburg şi au continuat în deceniile următoare, cu intensitate, din cauza ameninţării turceşti. În anul 1438, când oraşul a fost cucerit de către turci, Sebeșul avea o fortificaţie înzestrată cu turnuri de apărare. Probabil, construcţia ei nu se încheiase, ipostază care ar putea explica de ce oficialitățile au preferat atunci să predea turcilor oraşul fără luptă.
Sebeşenii au depus eforturi şi în secolele următoare pentru a finaliza şi moderniza fortificaţia, dar şi pentru a contracara poziţia strategică total nefavorabilă a acesteia. Astfel, incinta a fost înconjurată de şanţuri inundate şi de lacuri, ca elemente defensive suplimentare care să sporească gradul de siguranţă oferit de incintă.
Fortificaţia are forma unui dreptunghi cu colţurile rotunjite şi este dispusă în jurul oraşului interior, delimitând centrul istoric al Sebeşului, cu o suprafaţă de aproximativ 20 hectare. Zidurile din piatră nu depăşesc 7 metri în înălţime şi 1,50 metri în grosime, iar în partea superioară a acestora există un parapet, cu înălţimea de până la 2,20 metri, prevăzut cu creneluri, merloane şi ferestre de tragere.
Dintre cele șase turnuri care se mai păstrează, patru datează din prima fază de construcție a fortificației. Cel mai vechi este, se pare, turnul porții de nord, care poate fi datat la sfârşitul secolului al XIV-lea sau la începutul veacului al XV-lea. Situat la jumătatea laturii de nord a incintei, era străpuns de o poartă carosabilă, care permitea accesul în cetate dinspre nord. În primele decenii ale secolului al XIX-lea, după ce poarta a devenit nefuncțională, turnul a fost transformat în locuință.
Turnul Cizmarilor, situat în colţul de nord-vest al fortificației, a fost atestat documentar în anul 1513, când a ajuns în administrarea breslei cizmarilor, care avea îndatorirea să-l întrețină și să-l apere.
Acestora li se adaugă și turnul porții de vest, care făcea parte din ansamblul Porții de Jos a orașului, fiind vizibil încă de pe terasa restaurantului Turn.
Mai recente sunt două turnuri care datează din primele decenii ale secolului al XVII-lea: cel octogonal, situat în colţul de nord-est al incintei, în apropierea mânăstirii franciscane (fostă dominicană) și care datează din anul 1615 și cel semicilindric, construit în anul 1634.
La evenimentul dedicat turnului semicircular au fost prezenți, de asemenea, viceprimarul Sebeșului, Dorin Albu, consilieri locali, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Național din județul Alba – Matei Drâmbărean, reprezentanți ai instituțiilor culturale locale, președintele clubului Rotary Sebeș (2021-2022) – Casian Giurgiu și numeroși membri ai clubului.
Club Rotary Sebeș a fost creat în anul 2000, la ora actuala numărând aproape 30 de membri. Sub tutela Rotary Sebeș se află Club Interact (având în componență peste 35 de membrii cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani) și Rotakids Sebeș (15 membri cu vârste cuprinse între 7 și 13 ani). Bugetul alocat de club reparațiilor turnului semicircular a fost de aproximativ 45.000 lei.

Actualitate
Un bărbat de 48 de ani din Sebeș a decedat, după ce s-ar fi tăiat cu o drujbă
Sâmbătă, 18 aprilie 2026, în jurul orei 16.15, Poliția Municipiului Sebeș a fost sesizată de către o femeie, în vârstă de 73 de ani, prin SNUAU 112, cu privire la faptul că fiul ei s-ar fi tăiat cu drujba.

Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au constatat faptul că un bărbat, în vârstă de 48 de ani, din Municipiul Sebeș, în timp ce se afla într-o anexă a locuinței, s-ar fi tăiat cu o drujbă, provocându-și leziuni incompatibile cu viața.
Trupul neînsuflețit va fi transportat la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba în vederea efectuării examenului necroptic.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.
Actualitate
18 aprilie – Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor
Astăzi, în întreaga lume, se sărbătorește Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor. Celebrarea anuală, în data de 18 aprilie, a patrimoniului construit al umanității reprezintă una dintre inițiativele Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS), demers care își propune să atragă atenția asupra unor valori unice și inestimabile, adesea puse în pericol și chiar amenințate cu distrugerea de diverși factori, între care cel antropic continuă să joace un rol semnificativ.

ICOMOS este o organizație profesională neguvernamentală, fondată în anul 1964, care reunește specialiști și experți din domeniul protejării și valorificării monumentelor și siturilor arheologice. Activitatea acesteia se bazează pe principiile consacrate în Carta de la Veneția și este foarte importantă pentru identificarea și prezervarea valorilor care trebuie transmise generațiilor viitoare, promovând ideea că patrimoniul este o resursă neregenerabilă și un pilon al dezvoltării durabile.
În anul 2026, tema propusă de ICOMOS este „Răspunsul de urgență pentru patrimoniul viu în contexte de conflicte și dezastre” (Emergency Response for Living Heritage in contexts of Conflicts and Disasters). Această direcție subliniază necesitatea unei pregătiri riguroase pentru protejarea nu doar a monumentelor, ci și a spiritului locurilor – acel „patrimoniu viu” format din comunități și tradiții. Într-o lume marcată de schimbări climatice accelerate și de instabilitate geopolitică, accentul cade pe reziliență: capacitatea monumentelor noastre de a supraviețui crizelor și rapiditatea cu care specialiștii pot interveni pentru a limita distrugerile.
România participă la acest efort global prin Comitetul Național ICOMOS (constituit în 1970). Cu un inventar de peste 30.000 de monumente istorice, țara noastră se confruntă cu provocarea imensă de a conserva aceste mărturii ale identității naționale.
Municipiul Sebeș, cu centrul său istoric ce conservă încă fidel atmosfera medievală, rămâne un punct important pe harta patrimoniului românesc. Cele peste 50 de obiective clasate în Lista Monumentelor Istorice (situri arheologice, ansambluri urbanistice și monumente individuale) reprezintă o moștenire ce acoperă milenii de istorie.
În acest an, atenția noastră se îndreaptă cu prioritate către „coloanele vertebrale” ale identității locale: Biserica Evanghelică „Sf. Maria” (sec. XIII-XV), cu altarul său poliptic monumental, Casa Zápolya, fosta mănăstire dominicană și zidurile și turnurile cetății medievale. Acestea, alături de Casa natală a lui Lucian Blaga din Lancrăm și biserica evanghelică fortificată din Petrești, nu sunt doar atracții turistice, ci și repere de stabilitate culturală.
Ziua de 18 aprilie reprezintă ocazia ideală pentru a ne reafirma angajamentul de a proteja aceste valori. Înțelegerea faptului că patrimoniul necesită o îngrijire constantă și planuri de urgență bine structurate este singura garanție că Sebeșul își va păstra neschimbat profilul istoric pentru secolele ce vor veni.
Actualitate
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș: „Îngroparea lui Iisus Hristos”, icoană pe sticlă realizată de iconarul Florin Poenariu
Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș propune publicului, în luna aprilie, ca exponat special, icoana pe sticlă „Îngroparea lui Iisus Hristos”, realizată în anul 2013 de pictorul iconar Florin Poenariu. Lucrarea, executată în tehnica ulei pe glajă și având dimensiunile de 55 x 45 cm, ilustrează una dintre cele mai emoționante scene ale iconografiei creștine – momentul îngropării Mântuitorului.

Compoziția este centrată pe trupul lui Iisus Hristos, întins pe giulgiu, purtând urmele răstignirii. În prim-plan sunt reprezentate personaje esențiale ale momentului: Fecioara Maria, redată central, înveșmântată în roșu închis, exprimând prin gestul mâinilor durerea profundă îmbinată cu acceptarea; Ioan Evanghelistul, simbol al tinereții, reprezentat fără barbă; Maria Magdalena și Nicodim, participanți la pregătirea înmormântării; precum și Iosif din Arimateea, surprins ținând giulgiul. În plan secund apar alte personaje – mironosițe și ucenici – sugerând devotamentul și credința. Crucea, prezentă în fundal, amintește de răstignirea recentă.
Paleta cromatică, dominată de roșu, verde și auriu, este vibrantă și contrastantă, iar stilizarea figurilor, specifică picturii ortodoxe, exclude realismul anatomic și perspectiva clasică, accentuând dimensiunea spirituală a scenei. Întreaga reprezentare transmite durere, compasiune și sacralitate, dar și speranța în Înviere, icoana fiind, în sensul teologic formulat de Paul Evdokimov, „fața văzută a celor nevăzute”.
Lucrarea poartă semnătura artistului „Florin Poenariu 2013”, în partea dreaptă jos, și inscripția „Laz” în partea centrală inferioară. Rama din lemn, sculptată și ornamentată cu un „brânel” în relief, este caracteristică școlii iconografice de la Laz.
Florin Poenariu s-a născut în anul 1973, la Cugir, fiind descendent al unei familii de zugravi de la Laz, din ramura lui Toma Poenariu (1835-1874). A deprins meșteșugul iconografiei de la mătușa sa, Maria Deac Poenariu (1923-2015), și, deși a început această activitate la vârsta de 34 de ani, a devenit unul dintre cei mai reprezentativi iconari contemporani.
Debutul expozițional a avut loc în 2008, la Aiud, fiind urmat de numeroase expoziții personale și de grup în locații importante, precum Alba Iulia, Lancrăm – Casa Memorială „Lucian Blaga”, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul „ASTRA” Sibiu, Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul Satului Bănățean Timișoara, precum și în Germania, la Potsdam.
Activitatea sa a fost recunoscută prin numeroase distincții, printre care Premiul I și Premiul II la Concursul Național „Icoana Credinței”, organizat de Patriarhia Română (2017, 2019), precum și Premiul I la concursul organizat de Institutul Național al Patrimoniului (2019). Din anul 2020, artistul este inclus în categoria „Tezaur uman viu”, distincție acordată de Ministerul Culturii pentru contribuția la păstrarea patrimoniului cultural imaterial.
Publicul este invitat să descopere această lucrare deosebită la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, pe parcursul lunii aprilie.
În anul 2025, Florin Poenariu a fost inclus în documentarul „Transilvania icoanelor pe sticlă”, realizat de postul franco-german Arte TV, disponibil online pentru publicul larg.
Din Județacum 19 oreCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Mondenacum 8 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 2 săptămâniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | sebesinfo.ro
Actualitateacum 5 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCe nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2025: Peste 900.000 de romani își serbează onomastica în 23 aprilie | sebesinfo.ro
Actualitateacum 11 luniCe nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena 2025. În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro





























