Duminică, 15 iunie 2014, cu puţine minute înainte de ora 10.00, membrii comunităţii germane din Sebeş – din păcate tot mai puţini – punctuali şi disciplinaţi, se îndreptau spre slujba săptămânală.

Spre surprinderea lor, în curtea bisericii, sub arborii seculari, apăruseră un chioşc, mese şi scaune tradiţionale româneşti, înconjurate de circa 100 de medici, profesori, unele autorităţi şi mulţi oameni de afaceri de etnie română şi religie ortodoxă majoritatea. Erau oaspeţii cunoscutului om de afaceri Ioan Istrate, patron al complexului Leul de Aur şi firmei Alpin 57 Lux. Împreună au intrat în monumentala biserică şi au ascultat liturghia duminicală, oficiată în limba germană şi română de părintele paroh A. Dahinten. La sfârşit, în predică, părintele a dezvăluit şi tainele acestei întâlniri ecumenice.
Episcopia evanghelică de la Sibiu, cu scopul de a dezvolta turismul cultural şi de a valorifica vastul patrimoniu arhitectural al celor peste 300 de biserici din Transilvania, a hotărât că pentru a atrage cât mai mulţi turişti din ţară şi străinătate, trebuie întreprinse trei măsuri de modernizare: realizarea unui spaţiu larg pentru autocare, construirea unui spaţiu comercial, cu mese şi bănci unde vizitatorii să se poată odihni şi consuma o cafea, un suc, o plăcintă românească şi construirea unor toalete moderne, curate. La Sebeş, a răspuns acestei iniţiative, ca şi altădată, familia domnului patron Ioan Istrate. A construit în stil specific românesc un chioşc, şi a amenajat mese şi scaune, la umbra zidurilor şi arborilor seculari. Nu este o afacere mare, care sigur nu-i va aduce profit economic. Dar domnul Ioan Istrate ne-a arătat încă o dată că afacerile trebuie să meargă mâna în mână cu cultura. Ne-a arătat că face parte dintre acei sebeşeni care, dacă circulă în Europa vestică, are şi ochi să vadă ce se găseşte pe acolo şi mai ales să aducă obiceiuri, practici care au creat mai demult Europa civilizată. Mai mult, domnul Ioan Istrate ne-a arătat că iubeşte acest oraş şi că este dispus să sprijine cultura lui. Ne face plăcere să reamintim – mai ales acum, când arhitectura centrului oraşului se degradează mereu – că prin investiţiile sale, două clădiri preţioase din patrimoniul arhitectural al oraşului au fost salvate de la degradare: Leul de Aur şi Casa Binder. Nu putem lăsa la o parte căldura şi intimitatea discuţiilor purtate între români şi saşi, duminică. Îşi exprimau reciproc respectul şi dragostea, parcă acum se întâlneau prima dată.
Da! A fost o simplă întâlnire, o afacere mică. A fost însă o fereastră deschisă de către comunitatea locală căreia domnul patron i-a răspuns cu generozitate. A fost un pas mic, dar drumul lung este făcut din paşi mulţi. Numai parcurgând acest drum, sebeşenii îşi vor descoperi cealaltă mare bogăţie care stă încă ascunsă sub tencuieli căzute, acoperişuri strâmbe şi ziduri prăbuşite. Gestul domnului Istrate trebuie însuşit, şi dacă nu dezvoltat, cel puţin încurajat.

A consemnat Nicolae AFRAPT

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News