Primărița din Șpring, Iulia Stănilă, are doar 31 de ani și planuri mari pentru dezvoltarea comunei. Aceasta a lăsat Bucureștiul pentru a se întoarce în satul natal și a schimba „fața” comunei.

Iulia Stănilă, a observat un incendiu în timp ce ne dădea interviu pentru PRO TV. A fost prima care a intervenit când a văzut cum flăcările cuprind o gospodărie. I-a scos din curţi pe oameni şi a chemat pompierii. A avut grijă ca toţi cei din jur să stea departe de incendiul care, în final, a cuprins alte două case. Din fericire, nimeni nu a fost rănit.

Pe Iulia am cunoscut-o cu câteva ore înainte. Primarul de doar 31 de ani ne-a întâmpinat cu atitudine deschisă şi pantofi sport în picioare.

Este primar din 2020. Când a candidat, locuia în Bucureşti, unde acorda primarilor din toată ţara consultanță pentru fonduri europene. În timp ce îi ajută pe edili să-şi dezvolte comunităţile, când ajungea la părinţi, în Șpring, mergea prin noroi şi aduna frustrări. Se uita cu admiraţie peste gard, la vecinii din Ciugud, comună aflată la doar 20 de kilometri, care a crescut uimitor cu fonduri europene. A văzut că se poate şi a vrut să fie la fel şi în satul ei natal. A candidat şi a câştigat în fata primarului de atunci, aflat în funcţie de 16 ani.

Iulia Stănilă, primarul comunei Șpring: „Pot să zic că am o moştenire grea, am preluat comuna fără utilităţi, străzi neasfaltate, proiecte începute, unele în 2007, unele în 2017, finalizate în proporţie de 3%, avize expirate, documente, de reluat toate procedurile.”

Nicio stradă nu era reabilitată când a venit în Primărie. În doi ani de când e în funcţie, le-a asfaltat pe toate, din cele patru sate ale comunei, prin PNDL, programul naţional de investiţii.

A depus deja 15 proiecte pentru fonduri europene şi guvernamentale. Unele au fost deja aprobate, printre care cabinetul medical sau reabilitarea energetică a clădirii primăriei.

Iulia Stănilă, primarul comunei Șpring: „La momentul de faţă, câte oportunităţi de finanţare sunt, fondurile europene sunt salvarea. Dar din păcate, cred eu, şi costurile pe studii de fezabilitate, proiecte tehnice, documentaţiile aferente unui proiect pe fonduri, costă mult prea mult. Şi lucrările sunt supraevaluate în ţara noastră.”

Fondurile europene vor încălzi grădiniţa şi şcoala primară din comuna Șpring. Şi vechea administraţie a cumpărat o centrală termică, dar a lăsat-o în curte, în aer liber. A plouat pe ea până a ruginit şi nu mai putut fi folosită.

Iulia Stănilă, primarul comunei Șpring: „Copiii iarna asta o se bucure de căldură la calorifer, ştiu, mi-e şi jenă să spun lucrurile astea. Când am ajuns primar, se făcea focul în teracote.”

Chiar dacă fondurile vin cu o birocraţie complicată inutil de autorităţile noastre, a întocmit dosarele de finanţare doar cu ajutorul angajaţilor din Primărie, fără firmă de consultanţă. În timp ce în alte ţări, procesul este digitalizat, noi consumăm mii de pagini pe proceduri fără rost.

Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloș, admite birocraţia, dar nu are soluţii în viitorul apropiat.

Marcel Boloș, Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene: „Acolo unde proiectele sunt de infrastructură, o să vă speriaţi. Sunt cereri de rambursare dulapuri întregi. Va trebui să mai muncim puţin ca să realizăm readucerea birocraţiei şi a timpilor de aşteptare ca în mediul privat.”

Primarul comunei Șpring este unul dintre tinerii care au puterea şi încăpăţânarea să lupte pentru schimbare, fără să se lamenteze. La fel ar trebui să facă toţi primarii, iar dacă susţin că nu au bani, e doar o scuză pentru a-şi justifica nepăsarea.

Până în 2027, în diferite etape de finanţare, Uniunea Europeană pune la dispoziţia administraţiilor publice locale peste 30 de miliarde de euro, fonduri europene, să ridice calitatea vieţii în comunităţile lor. În prezent, sunt linii de finanţare deschise pentru reţele de apă şi canalizare, pentru producţia de energie sau pentru construcţia de cabinete medicale în zone defavorizate. Tot ce trebuie să facă primarii este să întocmească, cu responsabilitate, proiecte şi să le depună.”

În ultimii 15 ani, de când am intrat în Uniunea Europeană, administraţiile publice locale au avut acces la peste 25 de miliarde de euro. Au lăsat necheltuite cinci miliarde de euro. Europa ne sprijină, dar, în final, depinde de primari să întocmească strategii coerente şi să-şi facă treaba.

sursa: stirileprotv.ro

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News