Anul curent se anunţă ca fiind unul plin de proiecte pentru administraţia publică locală din Sebeş. „Eu simt un suflu pozitiv şi am convingerea că proiectele de care Sebeşul are nevoie încep să prindă un contur tot mai ferm. În cursul acestui an dorim să recuperăm şi la capitolul dezvoltare administrativă, deoarece Sebeşul era vizibil deficitar”, ne-a declarat primarul Dorin Nistor.

Municipiul Sebeş a prioritizat investiţii de peste 33 de milioane de lei: modernizare de străzi, sănătate, siguranţă publică, curăţenie, zone verzi, educaţie, cultură, agrement.

– Stimate domnule primar, iată-ne în faţa primului buget de investiţii din mandatul dumneavoastră, la Sebeş. Anul 2017 este plin de provocări…

– Împreună cu echipa din Primăria municipiului Sebeş am lucrat la un buget transparent, echilibrat şi adaptat nevoilor oraşului, cu o planificare strategică. Tehnic vorbind, municipiul Sebeş are în acest moment un buget construit pentru anul 2017: 44 de milioane de lei din venituri proprii, la care se adaugă 22 de milioane de lei excedentul din anii precedenţi, la care se adaugă cotele defalcate de la Consiliul Judeţean. Am prioritizat investiţii totale de circa 33.550.000 de lei, din care pentru sănătate peste 2.216.000 de lei, învăţământ circa 3.523.000 de lei, reparaţii drumuri peste 8.861.000 de lei, pentru a da doar trei exemple. În plus, noi avem pregătite şase cereri de cofinanţare, pentru şase proiecte, în valoare de circa 34 de milioane de lei, le depunem în aceste zile, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală 2017 (PNDL).

– Care sunt principale obiective pentru care aţi solicitat aceste finanţări guvernamentale?

– Cele mai mari şanse de reuşită le au proiectul pentru realizarea canalizării menajere şi a staţiei de epurare la Răhău (valoare totală de circa 8,5 milioane de lei) şi cel prin care propunem transformarea vechii centrale termice din cartierul Valea Frumoasei, în creşă şi grădiniţă (proiect de peste 3 de milioane de lei). Pe aceeaşi listă se află solicitările pentru reabilitarea şi modernizarea străzilor Molidului şi Dobrogeanu Gherea din Petreşti (1,4 de milioane de lei), amenajarea unei biblioteci în clădirea vechii băi populare (2,5 milioane de lei), reabilitarea şi extinderea clădirii primăriei (4,5 milioane de lei). lCentrul istoric, lacul şi Parcul Arini, simboluri pentru Sebeş

– Cum veţi aborda proiectele simbol pentru Sebeş: centrul istoric, parcul şi ştrandul Arini?

– Punerea în valoare a centrului istoric este proiectul meu de suflet. Acesta presupune o documentare de durată, consultarea celor mai buni specialişti, consultarea şi implicarea comunităţii locale. În acest an ne vom limita la partea de analiză. Reabilitarea şi revitalizarea Parcului Arini este un proiect amplu, care include amenajarea unor spaţii de joacă, terenuri de sport, zonă de promenadă, zonă de evenimente, spaţii verzi etc. Suntem în faza de documentaţii tehnice pentru care am alocat o sumă importantă: aproape 300.000 de lei. În schimb, pentru ştrand, avem finalizat studiul de fezabilitate, urmând proiectul tehnic şi execuţia, aşadar sperăm să reuşim să demarăm lucrările înainte de sfârşitul anului.

– Locuitorii Sebeşului sunt foarte ataşaţi de lacul din Parcul Tineretului. Ce planuri aveţi în acest sens?

– Ne propunem ca prin intermediul Serviciului Public Administrarea Patrimoniului să abordăm modernizarea Parcului Tineretului şi suntem deja în căutarea celor mai potrivite soluţii pentru a interveni şi în ceea ce priveşte lacul, un alt simbol al Sebeşului, pentru a-l pune în valoare atât iarna, pentru patinaj, cât şi în restul anului. lStrăzile moderne ar trebui să constituie o normalitate în viaţa oraşului

– Toţi locuitorii Sebeşului îşi doresc străzi asfaltate, utilităţi la standarde înalte, confort urban. Care sunt străzile care vor fi modernizate în anul 2017?

– Lucrările de modernizare şi de reparaţii aferente străzilor vor reprezenta o parte importantă, însă acest lucru trebuie să constituie o normalitate în viaţa oraşului. În luna iulie avem termen de finalizare pentru modernizarea străzii Ion Creangă. Lucrările vizează zona carosabilă, reabilitarea canalizării menajere, canalizare pluvială, canalizaţie subterană reţele edilitare, modernizare trotuare, spaţii verzi. Tot în vară, vom încheia lucrările pe străzile Abatorului şi Spicului, pe aceasta din urmă vom realiza şi o extindere a reţelei de apă, de la nr. 40 până la calea ferată.

– Care sunt străzile unde aveţi în plan să demaraţi lucrări pe termen mai lung?

– Vom începe un număr mare de lucrări de modernizare de străzi, care însă vor continua şi în anul 2018. În această categorie regăsim străzile: Crişan din Sebeş, Uliţa de Mijloc şi Uliţa de Sus din Lancrăm, str. M. Eminescu din Petreşti. Vom achiziţiona un proiect tehnic şi execuţie pentru partea de carosabil, tubulatură reţele edilitare, rigole. Un alt proiect de modernizare vizează străzile Unirii şi Grădinilor din Petreşti, cu termen de execuţie de 12 luni, de finalizat tot în anul 2018. Vom începe reabilitarea străzii Progresului (inclusiv reţeaua de apă), modernizarea străzilor Morii şi Primăverii (incluzând sistemul rutier, trotuarele, conducta de canalizare menajeră).

– Vă rugăm să menţionaţi care sunt străzile pentru care pregătiţi documentaţiile tehnice în anul 2017.

– Lista este destul de generoasă: str. Tineretului, str. Arini, str. Crângului, str. Zăvoi, str. Aurel Vlaicu, str. 8 Martie, str. Sticlarilor, str. Fântâna de Aur, str. Mircea cel Mare, str. Oituz, str. Doinei, str. Moţilor, str. Cloşca (tronson cuprins între str. Horea şi trecerea la nivel peste calea ferată), str. Alunului, str. Molidului, str. Dobrogeanu Gherea – Petreşti, str. Occidentului, str. Depozitelor, str. Orizontului, str. Zori Noi, str. Câmpului, str. Macului, str. Izvorului, str. Luncii, str. Cloşca (tronson trecere calea ferată lungime 425 metri).

– Dacă vorbim de străzi bune, vorbim şi de utilităţi de calitate…

– În vederea reabilitării şi eficientizării sistemului de iluminat public în municipiul Sebeş, nu excludem posibilitatea contractării unui credit furnizor cu o durată de 3-5 ani. De asemenea, am bugetat realizarea proiectului tehnic cu execuţie pentru extinderea iluminatului public pe străzile: str. Dorin Pavel, str. Călăraşi, Drumul Sibiului, str. Mărăşeşti, în Valea Frumoasei (în zona supermarket Billa), str. Augustin Bena – Sebeş, str. 1 Mai, Valea Sebeşului – Petreşti. Vom depune şi o solicitare de finanţare nerambursabilă în momentul în care va exista această posibilitate, prin Programul Operaţional Regional. În plus, este important să menţionăm că municipiul Sebeş a aderat la Convenţia (Pactul) Primarilor şi a semnat Acordul de Parteneriat cu Asociaţia Agenţia Locală a Energiei – ALEA Alba, în vederea întocmirii Planului de Acţiune privind Energia Durabilă. Când vorbim de utilităţi de calitate, ne referim şi la o reţea de alimentare cu apă, o reţea de canalizare şi de colectare a apelor pluviale care să funcţioneze pe măsura aşteptărilor celor care plătesc pentru aceste servicii. În urma deselor avarii la reţeaua de alimentare cu apă învechită, am prevăzut o finanţare de circa 100.000 de lei pentru realizarea unui Studiu de modelare hidraulică calibrată pe măsurători reale în municipiul Sebeş, care ne va oferi o imagine corectă asupra stării reale a reţelelor, precum şi o pers­pectivă de dezvoltare a oraşului, în acest sens. lNU sunt mulţumit de curăţenia din oraş!

– Ați spus în mai multe rânduri că sunteți nemulţumit de aspectul oraşului în ceea ce priveşte curăţenia. Cum credeţi că puteţi îmbunătăţi situația din acest punct de vedere?

– Strategia pentru care optez este aceea de a achiziţiona maşini de curăţenie cu care să fie dotat SPAP, să ne dezvoltăm autonom la acest capitol. În acest moment, zonele periferice ale oraşului sunt invadate de deşeuri, de pet-uri. Curăţenia lasă mult de dorit, atât în cartiere, cât şi pe străzi. Oamenii sunt supăraţi şi ne semnalează aceste imagini care nu se potrivesc cu cartea de vizită a Sebeşului. Pentru mandatul meu, CURĂŢENIA oraşului este o miză importantă, o prioritate şi am lansat deja un apel către reprezentanţii mediului de afaceri cu care am avut o întâlnire zilele trecute, chemându-i alături de noi pentru a găsi cele mai potrivite soluţii. Avem zone vulnerabile sub Motel, în continuarea cartierului locuit de populaţie romă, în Petreşti, în zona blocului de pe str. Energiei. Vom pune la punct un plan de intervenţie comună la care vom participa ca autoritate publică, prin serviciile publice, alături de operatorul de salubritate şi de comunitatea locală. Vom monitoriza prin intermediul Poliţiei Locale aceste zone şi vom aplica sancţiuni. Nu voi accepta compromisuri în ceea ce priveşte curăţenia.

– Aţi anunţat realizarea primelor platforme subterane de colectare a deşeurilor menajere. Când vor putea beneficia locuitorii de acestea?

– În anul 2017, vom realiza cele 8 platforme subterane de colectare a deşeurilor menajere, care vor fi amplasate în următoarele cartiere: M. Kogălniceanu, Aleea Parc şi Valea Frumoasei. Documentaţiile şi procedurile au fost concluzionate în luna decembrie a anului trecut, însă condiţiile meteorologice nu ne-au mai permis amplasarea în teren. Tot în acest an, ne propunem amenajarea unui număr de încă 14 platforme subterane de colectare a deşeurilor menajere, în Sebeş şi Petreşti. – Unul din capetele de afiş ale programului dumneavoastră edilitar miza pe spaţiile verzi. Cum va arăta Sebeşul din acest punct de vedere în anul 2017? – Vom continua amenajarea spaţiilor verzi, vom acorda atenţie parcurilor şi locurilor de joacă. Sensurile giratorii (la Turn, la Kaufland) vor fi împrospătate cu vegetaţie, la fel rondurile de flori. Dorim să amenajăm cu flori podul peste râul Sebeş. Vom continua să plantăm arbori de dimensiuni mari la intrările principale în oraş.

– În privința monitorizării gradului de poluare din Sebeş, ce aţi prevăzut?

– Cu privire la acest aspect, am avut consultări cu mediul ONG care militează activ la Sebeş şi am oferit două propuneri: prima vizează bugetarea unui Studiu de impact asupra stării de sănătate a populaţiei cu evaluarea tuturor factorilor de mediu, iar cea de-a doua, implementarea unui sistem de senzori care monitorizează şi emite rapoarte privind condiţiile de viaţă şi de mediu care influenţează starea de sănătate a locuitorilor. Se pare că aceasta din urmă este agreată, însă consultările continuă pe această temă.

– Pentru siguranţa populaţiei, ce investiţii aţi prevăzut?

– Vom realiza un sistem de supraveghere video pentru siguranţa cetăţenilor (48 de camere amplasate la intrările în oraş, în zona centrală, în zonele cu probleme), modernizăm sistemul actual de avertizare şi alarmare a populaţiei şi vom monta un sistem de semafoare inteligente pentru siguranţa pietonilor şi în special a elevilor, acestea fiind amplasate cu prioritate în proximitatea instituţiilor de învăţământ. lSpital reabilitat, UPU, pediatrie, secţie de ginecologie reabilitată – proiecte de abordat începând cu anul 2018

– Aţi menţionat investiţii de peste 2,2 milioane de lei în sănătate. Cât veţi investi în dotări şi cât în reabilitarea secţiilor existente în spitalul din Sebeş?

– Spitalul municipal ne-a solicitat dotări în valoare de circa 1,8 milioane de lei pentru: două ecografe, masă de operaţie, aparat anestezie, dotări secţie ORL, lămpi scialitice, aparat oxigen mobil, aparat EKG, masă reanimare nou-născut, echipament chirurgie oftalmologică, două aparate Roentgen Digital, în valoare de 1.320.000 de lei, sumă din care 1.056.000 lei au fost solicitaţi de la Ministerul Sănătăţii, aşa cum a fost cazul şi pentru dotarea cu computerul tomograf, pus în funcţiune anul trecut. La capitolul sănătate am prevăzut cheltuieli aferente studiilor de fezabilitate pentru: reabilitarea termică a clădirii Spitalului Municipal, a clădirii secţiei de boli contagioase, pentru reabilitarea termică a clădirii secţiei de neuropsihiatrie de la Petreşti şi pentru reabilitarea termică a clădirii maternităţii, care necesită şi o dotare cu lift. Un proiect ambiţios pe care ne propunem să-l abordăm, ca orizont de timp în anul 2018, îl reprezintă extinderea spitalului printr-un corp de clădire nou, investiţie estimată la circa 4 milioane de euro. Conceptul presupune crearea unei unităţi de primiri urgenţe, secţie de ATI şi chirurgie, ginecologie şi pediatrie, iar actuala clădire unde funcţionează ginecologia să devină policlinică. Există un program naţional care susţine construcţia de noi spitale, însă intenţionăm să solicităm un sprijin consistent de la Consiliul Judeţean. Tot la capitolul sănătate, este necesară reabilitarea clădirii dispensarului medical situat în cartierul M. Kogălniceanu, precum şi a clădirii care găzduieşte centrul de sănătate, situat în str. Mihai Viteazu, nr. 28 (reparaţii: acoperiş, faţade, tâmplărie, instalaţii etc). lÎn anul 2017 începem lucrările la Şcoala Gimnazială din Răhău. Creşă şi grădiniţă nouă în Valea Frumoasei – şanse mari de finanţare prin PNDL.

– Care sunt solicitările primite de la instituţiile de învăţământ pentru anul 2017, la capitolul investiţii?

– La capitolul învăţământ, ne propunem investiţii de 3,5 milioane de lei, dar şi atragerea de fonduri nerambursabile. Instituţiile de învăţământ din Sebeş vor beneficia de tot suportul nostru pentru dotări cu materialele didactice. Am avut un proiect experimental cu introducerea de table interactive la Şcoala Gimnazială Nr. 2, pe care ne dorim să îl extindem, deoarece a fost apreciat atât de elevi, cât şi de profesori; vom continua să susţinem lucrări de reparaţii curente, amenajările necesare. Pe lângă proiectul de transformare a centralei termice şi realizare a unei Creşe şi grădiniţe în cartierul Valea Frumoasei (pentru care am depus cerere de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice), în anul 2017 se va finaliza reabilitarea şi modernizarea corpului B de clădire de la Colegiul Naţional „Lucian Blaga”, ne propunem realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unei săli de sport la Şcoala Gimnazială Petreşti, la Şcoala Gimnazială Nr. 2 Sebeş, ne propunem reabilitarea întregii clădiri care este monument istoric, un simbol de arhitectură al Sebeşului, de asemenea, Grădiniţa cu program prelungit nr. 7 din cartierul M. Kogălniceanu, necesită reabilitare. În plus, clădirea Liceului Tehnologic, situată în str. Viilor, nu se mai pretează la reparaţii, impunându-se a fi demolată şi cons­truită o şcoală nouă, obiectiv de realizat în următorii 3 ani (am prevăzut deja fonduri pentru realizarea unui studiu de fezabilitate). Cu privire la finanţarea nerambursabilă de 2.354.517 lei obţinută prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, pentru reabilitarea Şcolii Gimnaziale din Răhău: urmează proiectul tehnic şi execuţia în anul 2017 (posibil ca lucrările să înceapă în toamnă, dacă nu intervin modificări legislative sau de proceduri).

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS