Clădirea în care funcționează „Leul de Aur” a fost construită în anul 1417, acesta fiind ani la rând singurul han din vechiul târg al Sebeşului și unul din cele mai importante oraşe ale Transilvaniei medievale.

Comunitatea săsească a oraşului, în frunte cu biserica evanghelică, a construit imobilul datorită poziţiei de centru comercial aşezat la întretăierea marilor drumuri comerciale.

Leul de Aur” este una dintre clădirile-simbol ale Sebeşului, vechi burg săsesc din Transilvania. Încă de la începutul existenţei sale, în urmă cu peste 600 de ani, clădirea a fost loc de găzduire pentru oamenii care treceu prin Sebeş, către diferite destinaţii. Aici a stat chiar şi Mihai Viteazul, după una dintre luptele pe care le-a dat în Transilvania.

La etaj avea un restaurant, iar la parter se afla berăria, gustăria şi crama. În octombrie 1599, Mihai Viteazul şi-a stabilit tabăra la Sebeş după bătălia de la Şelimbăr. Domnitorul a fost cazat la ”Leul de Aur”. În 2017, Leul de Aur a împlinit 600 de ani de la momentul la care a fost pusp piatra de temelie.

În ultimele decenii ale sec. al XIX- lea, clădirea a devenit centrul cultural şi politic al oraşului. Sala restaurant a fost transformată în sală de spectacole pentru duminici şi sărbători. În 1948 a fost naţionalizată şi a continuat să aibă o destinaţie culturală. După 1990 a fost părăsită mulţi ani până în 2006 când a fost demarată o investiţie privată care a readus clădirea la strălucirea de altădată.

În prezent clădirea, aflată în centrul Sebeşului, este în totalitate renovată păstrându-şi însă caracteristicile care au făcut-o celebră. Costurile investiţei s-au ridicat la 2 milioane de euro. Rezultatul este un hotel de trei stele, o sală de conferinţe şi un ansamblu de galerii comerciale. Cei care se cazează la hotel sau chiar şi simpli trecători pot lua masa la restaurantul „Leul de Aur”, unde, pentru a rămâne în nota medievală a oraşului, se poate comanda o porţie de coaste porc, preparate după o reţetă din 1287.

• Primul oraş din Transilvania înconjurat de ziduri

Oraşul a fost întemeiat în secolul al XII-lea de coloniştii saşi veniţi la chemarea regelui Ungariei. În Sebeş s-au stabilit populaţii provenite din zona Rinului şi a Moselei (regiunea Luxemburgului şi a vestului Germaniei de astăzi). Germanii din Sebeş au fost de fapt franconi de pe Rin, “Rheinfranken”. Sebeşul Săsesc a fost unul din cele mai importante oraşe ale Transilvaniei medievale, devenind una din cele “şapte cetăţi” care au dat numele german al provinciei: “Siebenbürgen”.

Numele german modern al oraşului este “Mühlbach” (“râul morii”). Potrivit docuemntelor, oraşul a fost înfiinţat official în anul 1150. În anul 1242, invazia mongolă a distrus oraşul, locuitorii trebuind să înceapă reconstrucţia. Secolul al XIV-lea a adus cu sine o perioadă de dezvoltare, Sebeşul fiind cotat în 1376 al treilea ca importanţă comercială între oraşele săseşti. Sebeşul a fost primul oraş din Transilvania înconjurat complet cu fortificaţii din zidărie. La 1485 regele Matias Corvinul acordă oraşului o serie de privilegii pentru completarea fortificaţiilor. Ultimele urme ale şanţurilor de apă care înconjurau Sebeşul au fost transformate în ultima parte a secolului al XIX-lea în lacul din parcul oraşului.

După pandemia de ciumă din 1738, populaţia a scăzut foarte mult, oraşul fiind salvat în bună măsură de venirea celui de-al doilea val de colonişti din spaţiul german, mai exact din Baden-Durlach (începând cu anul 1748) şi Hanau (1770). Dieta Transilvaniei s-a întrunit de două ori în Sebeş, în 1556 şi 1600. Locul întrunirilor, Casa Zápolya, este astăzi muzeu. Până la reorganizarea administrativă românească din perioada interbelică s-a numit Sebeşul Săsesc şi a făcut parte din comitatul Sibiu. Între anii 1950 şi 1968, Sebeşul a făcut parte din Regiunea Hunedoara. În 1968 a revenit la judeţul Alba, după reorganizarea administrativă a ţării.

Sebeşul este acum cel mai important pol economic al judeţului Alba cu investiţii străine de circa 1 miliard de euro. Construit la întâlnirea principalelor drumuri din Transilvania, oraşul atrage investitori mari care vor să beneficieze de costul scăzut al forţei de muncă şi de autostrăzi.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News