Rămâi conectat

Din Județ

Postul Crăciunului 2019. Tradiții și superstiții, ce se mănâncă și când e dezlegare la pește | sebesinfo.ro

sebesinfo.ro

Publicat

în

Postul Crăciunului 2019. Tradiții și superstiții, ce se mănâncă și când e dezlegare la pește | sebesinfo.ro

Postul Crăciunului, unul dintre cele mai importante posturi din an, a început pe 15 noiembrie și este perioada în care credincioșii postesc și se roagă pentru sănătate și bunăstare.

În postul Crăciunului, credincioșii obișnuiesc să postească de carne, brânză și ouă, iar în zilele de luni, miercuri și vineri este indicat să se consume mâncare fără ulei și fără vin. Tot în post, în zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin, iar în sâmbetele și duminicile, până pe data de 20 decembrie inclusiv, se dezleagă la untdelemn, pește și vin.

Tradiții, obiceiuri și superstiții în Postul Crăciunului

Postul Crăciunului vine cu o mulțime de obiceiuri, superstiții și tradiții păstrate din moși-strămoși, care sunt respectate în continuare.

Așa cum spun bătrânii, vremea din postul Crăciunului este un indiciu care transmite cum va fi vremea în primăvara anului următor. Dacă vremea nu este foarte rea, se spune că primăvara va fi ploioasă.

Pe 21 noiembrie, când este sărbătorită Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, dacă este senin, se spune că vara va fi secetoasă. Tot în această zi se dă de pomană pentru cei care au murit fără lumină şi se ung ferestrele şi uşile cu usturoi pentru ca în casa respectivă „să nu intre farmece”.

Pe 29 noiembrie, în ajunul Sfântului Andrei este ”Noaptea strigoilor”, și potrivit tradiției, se ung uşile și ferestrele cu usturoi pentru a alunga strigoii, iar vitele se aprără cu mac şi sare. Se spune că dacă este lună plină şi cer senin, iarna va fi prietenoasp, iar dacă sunt nori, vor fi zăpezi mari.

Pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, se gătește cu usturoi și nu se împrumută din casă.

Citește și: felicitări de Crăciun creștine

Ce nu trebuie să faci în Postul Crăciunului

Pe 4 decembrie, de Sfânta Varvara, nu se lucrează în mină și nu se folosesc lucruri negre. De asemenea,femeile nu cos și nu opăresc rufe, pentru a nu se îmbolnăvi copiii. Acestora li se fac cruci pe frunte şi mâini cu miere şi dovleac, pentru a fi apărați de vărsatul de vânt.

De Sfântul Nicolae, considerat protector al femeilor și copiilor, se spune că dacă nu a nins va fi iarna grea şi lungă.

Citește și: mesaje frumoase de Sfântul Nicolae

Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se mai spală rufe până după Bobotează, se taie porcii şi se spune că toți membrii casei trebuie să vadă sângele porcului, pentru a fi apărați de boli și a avea noroc.

În Ajunul Crăciunui se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se piardă norocul.

Ce trebuie să mâncăm în postul Crăciunului

Postul Crăciunului 2019 are o serie de implicații semnificative și pentru organism, dincolo de sensul spiritual. Însă, perioada postului trebuie să țină cont și de cerințele organismului, cu respectarea anumitor condiții esențiale.

Principalele beneficii ale postului sunt detoxifierea organismului, îmbunătățirea funcțiilor hepatice și digestive, dar și creșterea vitalității. În cazul în care postul nu este urmat corect, pot apărea dezechilibre ce au ca și principale surse următoarele: deficitul de calciu și vitamina D, insuficiența vitaminei A, deficitul de fier, lipsa varietății în ceea ce privește proteinele.

Există și categorii de persoane care nu este indicat să țină post. Acestea sunt:

Femeile însărcinate;
Copiii ori adolescenții;
Persoanele care suferă de afecțiuni cronice ori galopante.

Ce este indicat să mâncăm în postul Crăciunului 2019: Linte; Aperitive de post; Fasole boabe; Mazăre; Ciorbe de post; Cartofi cu soia; Salată de crudități; Brânză tofu; Mâncare de ciuperci de post; Ghiveci de legume; Pește gras oceanic (macrou, hering); Pește slab de apă dulce (șalău, păstrăv, știucă); Dovleac; Roșii; Placinte de post; Ceapă și usturoi; Naut (hummus); Avocado; Varza calita; Conopida Mic dejun de post; Broccoli; Spanac; Fructe; Prajituri de post.

Câte feluri de post pot fi urmate

Postul poate fi de mai multe feluri:

-Ajunare desăvârşită (post negru), atunci când nu mâncăm şi nu bem nimic o zi întreagă;

-Postul aspru sau uscat, când mâncăm numai spre seară mâncăruri uscate (pâine şi apă, fructe uscate, seminţe etc);

-Postul obişnuit, atunci când mâncăm la orele obişnuite, dar numai “mâncăruri de post”, adică nu se consumă mâncăruri de dulce” (carne şi peşte, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime);

-Postul uşor (dezlegarea), când se dezleagă la vin, peşte, icre şi untdelemn, cum se prevede în Tipic, la anumite sărbători care cad în cursul posturilor de peste an.

Zilele cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului

În 2019 vor fi 14 zile cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului. Acestea sunt:

– 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

– 23 noiembrie

– 24 noiembrie

– 25 noiembrie – Sfânta Muceniță Ecaterina

– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei

– 1 decembrie

– 3 decembrie

– 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae

– 7 decembrie

– 8 decembrie

– 9 decembrie

– 12 decembrie

– 14 decembrie

– 15 decembrie




Publicitate
Click pentru a comenta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din Județ

Când sunt Paștele ortodox și catolic în 2027 | sebesinfo.ro

sebesinfo.ro

Publicat

în

Paștele ortodox și catolic în 2027. Când pică Învierea Domnului și de ce sunt sărbătorite la 35 de zile distanță | sebesinfo.ro

Paștele 2027 va fi sărbătorit la date diferite de ortodocși și catolici. Catolicii vor celebra Învierea Domnului pe 28 martie, în timp ce ortodocșii vor sărbători Paștele pe 2 mai

Data Paștelui se schimbă de la un an la altul, iar în 2027 diferența dintre calendarul ortodox și cel catolic va fi una considerabilă. Între cele două sărbători sunt 35 de zile.

Pentru cei care își planifică din timp vacanțele, zilele libere, călătoriile sau evenimentele de familie, datele Paștelui sunt importante, mai ales într-un an în care cele două sărbători nu se suprapun.

Când este Paștele ortodox în 2027

Paștele ortodox 2027 va fi sărbătorit duminică, 2 mai.

Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare a calendarului creștin ortodox și este precedată de perioada Postului Mare și de Săptămâna Patimilor.

În 2027, Postul Paștelui ortodox începe pe 8 martie, iar credincioșii vor intra în ultima și cea mai importantă săptămână înaintea Învierii la sfârșitul lunii aprilie.

Ziua de Paște va fi urmată de perioada pascală, care se încheie, potrivit calendarului ortodox, cu sărbătoarea Înălțării Domnului și apoi cu Rusaliile.

Când este Paștele catolic în 2027

Paștele catolic 2027 va fi sărbătorit duminică, 28 martie.

Sărbătoarea Învierii Domnului vine, astfel, cu mai bine de o lună înaintea Paștelui ortodox.

De ce Paștele ortodox și catolic nu au aceeași dată?

Diferențele dintre datele Paștelui țin de modul în care sunt stabilite sărbătorile în cele două tradiții creștine și de utilizarea unor reguli calendaristice diferite.

Paștele este o sărbătoare mobilă, ceea ce înseamnă că nu are o dată fixă în calendar. Data este stabilită în funcție de echinocțiul de primăvară și de luna plină pascală.

În anumite situații, calculele utilizate de Bisericile occidentale și de cele ortodoxe duc la aceeași dată. În alți ani, însă, sărbătorile sunt separate de câteva săptămâni.

În 2027, diferența este de cinci săptămâni: Paștele catolic este pe 28 martie, iar Paștele ortodox pe 2 mai.

Ordinea calendaristică arată și cât de mare este diferența dintre cele două sărbători. În 2027, catolicii vor sărbători Paștele la sfârșitul lunii martie, în timp ce ortodocșii îl vor celebra la începutul lunii mai.

Câte zile sunt între Paștele catolic și Paștele ortodox în 2027

Între 28 martie 2027, data Paștelui catolic, și 2 mai 2027, data Paștelui ortodox, sunt 35 de zile.

Diferența poate fi importantă și pentru organizarea perioadelor de vacanță și a călătoriilor, întrucât sărbătorile pascale vor fi plasate în două perioade distincte ale primăverii.

Când vor fi Paștele ortodox și catolic în aceeași zi?

Paștele ortodox și cel catolic nu au o dată comună în fiecare an. În funcție de calculele calendaristice, cele două sărbători pot fi celebrate în aceeași zi sau pot fi separate de una ori mai multe săptămâni.

În 2027, însă, nu va exista o sărbătoare comună: Paștele catolic va fi pe 28 martie, iar Paștele ortodox pe 2 mai.




Citește mai mult

Din Județ

Când pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro

sebesinfo.ro

Publicat

în

Calendar creștin: Când cade Pastele ortodox 2027 și Paștele catolic 2027 • Pastele 2027 | sebesinfo.ro

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

Când este Paștele ortodox și Paștele catolic în următorii ani: 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

CÂND SE VA SĂRBĂTORII PASTELE 2026 și în următorii ani:

Când pică Paştele Ortodox în anii 2020-2030

Paștele Ortodox 2020 – 19 aprilie
Paștele Ortodox 2021 – 2 mai
Paștele Ortodox 2022 – 24 aprilie
Paștele Ortodox 2023 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2024 – 5 mai
Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie
Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie
Paștele Ortodox 2027 – 2 mai
Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie
Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie

Citește și: Mesaje de Paște. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor

Când cade Paştele Catolic între anii 2020-2030

Paștele Catolic 2020 – 12 aprilie
Paștele Catolic 2021 – 4 aprilie
Paștele Catolic 2022 – 17 aprilie
Paștele Catolic 2023 – 9 aprilie
Paștele Catolic 2024 – 31 martie
Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie
Paștele Catolic 2026 – 5 aprilie
Paștele Catolic 2027 – 28 martie
Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
Paștele Catolic 2029 – 1 aprilie
Paștele Catolic 2030 – 21 aprilie

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

Citește și: Mesaje de Paște. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.

De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Sport

Economie

Din județ

Cele mai citite știri

sebesinfo, stiri sebes, informatii sebes