Despre comuna Pianu din județul Alba se pot spune multe, iar în ultimii 25 de ani, de când Marin Petruse este primar, zona a înflorit la propriu, iar realizările se văd la tot pasul, indiferent că vorbim de Pianu de Jos, Strungari sau Sfârcea.

Investițiile în educație și condițiile mai bune ca în multe școli de la oraș au atras în satele din Pianu multe familii tinere, care au ales să se bucure de liniștea din mediul rural, dar beneficiind de facilități ca în urban.

În Pianu de Jos funcționează o creșă – prima creșă amenajată în mediul rural din România, iar în Strungari există școală, internat și campus școlar – primul campus școlar din mediul rural din țară. Toate acestea vorbesc de la sine despre munca primarului și a echipei din Primăria Pianu.

• Gazul, unul dintre marile proiecte ale autorităţilor locale

Unul dintre proiectele mari pe care primarul le-a avut a fost introducerea rețelei de gaze naturale în comună. A fost un obiectiv extrem de greu și nu prea ar fi putut cineva crede în realizarea unui astfel de obiectiv… și totuși primarul nu s-a dat bătut.

Prin anii 1995–1996, primarul de atunci a început o acțiune de introducere a rețelelor de gaze naturale în comună. Din diverse motive, nu s-a reușit atunci, pentru că până în 1999 existau finanțări guvernamentale pentru înființarea unor astfel de rețele. După privatizarea rețelei de transport a gazelor naturale, începând cu anul 2000, nu a mai existat niciun fel de finanțare până acum aproximativ trei ani.

„Acesta este un vis vechi al oamenilor din Pianu. Am așteptat, așa cum și antecesorul meu spunea, deschiderea unor linii de finanțare în această direcție și, bineînțeles, am aplicat. Este o dorință, dar și o necesitate. Această comunitate este una prosperă, oamenii își permit să folosească gazele naturale pentru încălzire, iar bunăstarea se vede în comuna Pianu. Nu a fost deloc ușor, pentru că vorbim despre niște criterii de eligibilitate pe care a trebuit să le îndeplinim. De exemplu, unul dintre criteriile minimale era să avem cel puțin 1.000 de utilizatori – noi avem în jur de 1.083”, a declarat Marin Petruse pentru ziarulunirea.ro.

Tot prin acest proiect vor fi montate și contoarele la limita de proprietate, ceea ce va reduce semnificativ costurile pentru cetățeni. Edilul de la Pianu mai spune că peste 80% dintre locuitorii comunei se vor branșa chiar din prima etapă: „Mizez pe acest lucru pentru că am reușit să obținem finanțare inclusiv pentru branșamente, ceea ce este foarte important, având în vedere că un branșament costă peste 10.000 de lei”.

• Stadiul lucrărilor în septembrie 2025

La nivel fizic, lucrările sunt realizate în proporție de aproximativ 80%, iar financiar în jur de 60%, neexistând riscul ca proiectul să fie oprit, chiar și în contextul crizei economice, mai spune primarul. Totuși, un impediment important există: necesarul de finanțare este de aproximativ 40 de milioane de lei. Fondurile au fost obținute prin Programul „Anghel Saligny” – 35 de milioane lei – iar diferența trebuie acoperită din bugetul local: „Când am aplicat, existau speranțe că vom putea obține această cofinanțare din fondul de rezervă, dar această opțiune nu mai este disponibilă. Noi, UAT-urile cu venituri mici, nu putem accesa credite prin Trezorerie, așa că trebuie să găsim soluții pe plan local. Soluția fezabilă identificată este vânzarea, din domeniul privat al comunei, a unui număr de parcele pentru case rezidențiale. Zona este atractivă – vorbim despre terenuri situate lângă cel mai vechi teren de golf din România – așa că sperăm că vor exista persoane interesate. Aceasta este modalitatea prin care putem acoperi contribuția noastră și finaliza lucrarea”, a adăugat Marin Petruse.

• Beneficiari și costuri pentru brașamentele interioare

Aproximativ 1.000 de gospodării și toate instituțiile de pe raza comunei – școli, grădinițe, cămine culturale, centrul educațional din Pianu de Jos – în total 7 clădiri vor beneficia de pe urma acestui proiect. Partea de interior a branșamentelor va fi suportată de fiecare gospodărie, neexistând vreo formă legală sau vreo subvenție pentru această etapă.

„Prețul variază în funcție de complexitate, dar din informațiile pe care le avem, proiectarea și execuția ajung la aproximativ 7.000–10.000 de lei pentru o familie. Dacă mai multe gospodării contractează aceeași firmă, prețul ar putea scădea”, a mai adăugat edilul de la Pianu.

• Lucrările, finalizate în 2026

Lucrările la brașamente ar urma să fie finalizate anul viitor, în 2026, când locuitorii din comuna Pianu vor avea gazul tras în fața porții: „Din fericire, executantul s-a mișcat mai repede decât ne așteptam. Noi am fost printre primele comune care au semnat contractele de finanțare, am parcurs rapid procedura de licitație și am concesionat exploatarea rețelelor pentru 49 de ani. Concesionarul a adus o firmă de execuție care lucrează foarte bine.

Estimez că anul viitor fiecare cetățean va avea conducta de gaz în fața porții. Mai trebuie realizată stația de reglare-măsurare (SRMU), care este costisitoare și se va finanța din bugetul local. Dar, una peste alta, în iarna anului viitor, cei care vor dori se vor putea încălzi cu gaze naturale”, explică primarul.

• Nicodim Dobra, fostul primar: „Nu credeam că se va băgă gazul vreodată în Pianu”

Pe strada unde lucrările sunt în toi locuiește de aproape 50 de ani și Nicodim Dobra, fostul primar al comunei, care spune că nu s-a gândit niciodată că se va introduce gazul în Pianu: „Nu credeam să se întâmple. Pot să vă spun doar atât: pe vremea când eram la primărie, au venit de la București, au filmat strada asta, căminul, biserica, și îmi spuneau că e cea mai frumoasă stradă pe care au întâlnit-o în Ardeal”.

Fostul edil își amintește că nu au fost făcute demersuri în trecut pentru introducerea gazului în comuna Pianu, doar prin 1997 s-a încercat ceva, dar a fost greu de realizat pentru că „nu se înțelegeau unii cu alții. Unii ziceau da, alții nu”.

Introducerea gazului în comuna va ușura viața multor oameni, în special a celor în vârstă: „Cu siguranță gazul va fi mai ieftin decât lemnele. Am plătit și acum, când mi-au crăpat niște lemne. Și lemnele sunt scumpe și nu mai găsești oameni să vină la crăpat. Plus că vorbim de confort, curățenie și protejarea pădurilor. Dacă tot tăiem din ele, se vor termina”, este de părere fostul primar.

Nicodim Dobra se bucură și acum de respectul oamenilor: „Eu sunt inginer, am fost profesor, iar ultima dată am fost director la IFET. Lumea din Pianu de Sus și nu numai mă respectă și acum. Dacă se menține respectul oamenilor, înseamnă că am făcut ceva bine”, spune fostul edil.

Acesta a mai adăugat că înainte de ’89 era mult mai greu să fii primar: „Ți se impunea. Am avut două CAP-uri în Pianu de Sus și o asociație de miei și trebuia să fii tot timpul la primărie, să-ți faci datoria, iar după primele ore să treci în agricultură”, își amintește domnul Dobra.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News