Așa cum am realatat și în săptămânile trecute, satele comunei Pianu se confruntă an de an cu o situație mai specială: invazia șerpilor de apă (așa-ziși „de casă”).  Aceștia sunt negri, cenuşii sau bruni, au o lungime de 1,5 – 2,0 metri şi în ultima vreme s-au înmulţit în zonă peste măsură.

De curând, o întâlnire ”amiabilă” dintre un asemenea șarpe și doi câini a fost surprinsă de un locuitor din zonă. Interesantă întâlnirea. S-au studiat, s-au jucat fiecare mai mult sau mai puțin curios, sau speriat. Câteva minute… Apoi, fiecare și-a vazut de ale lui.

Șerpii de apă sau de casă, după cum îi cunosc oamenii, pot fi întâlniţi la margine de drum, pe câmp, în grădini, în preajma locuinţelor şi în gospodării.

Nu sunt periculoşi, dar vederea lor te oripilează și te înspăimântă. Localnicii spun că partea bună a șarpelui de casă este aceea că mănâncă şoarecii ce dau iama în culturi sau prin curţile lor, dar îi alarmează numărul mare de târâtoare.

Perioada de reproducere la şerpi este de la sfârşitul primăverii până la începutul verii. Şerpii preferă pentru înmulţire locurile umede, iar cum anul acesta a plouat des şi mult, au avut condiţii favorabile. Acesta este principalul factor, umezeala din grădini şi din locurile cu vegetaţie abundentă. Oamenii sunt sfătuiţi să nu păşească şi să nu se aşeze pe pământ până nu verifică locul, iar dacă au observat un şarpe, să se îndepărteze.

Şerpii din zona noastră nu sunt periculoşi, sunt şerpi de casă sau de apă, vânează şoareci, nu sunt veninoşi, dar au o imagine care-i sperie pe oameni, aşa încât, atunci când îi văd în curte, prima reacţie a acestora este să pună mâna pe sapă sau pe furcoi şi să-i omoare. Prins în mână, nu muşcă, deşi încearcă să intimideze prin pufăituri.

Salvamont spune că singurele specii de şerpi veninoşi din România sunt viperele, răspândite neuniform pe tot teritoriul ţării, mai puţin în centrul şi sudul Munteniei şi Olteniei, dar ajungând în Carpaţi şi la altitudini de peste 2.000 de metri.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News