Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) a demarat primele demersuri ce au ca finalitate restaurarea cetăţii dacice de la Căpâlna, monument istoric inclus în patrimoniul UNESCO.

În prezent, ruinele cetăţii se află într-un stadiu avansat de degradare, fiind acoperite în cea mai mare parte cu vegetaţie, astfel încât aproape că nu mai este posibilă vizualizarea zidurilor rămase din vechea fortăreaţă dacică. Cetatea se află pe Valea Sebeşului, în comuna Săsciori, la circa 2 kilometri de satul cu acelaşi nume.

INP a demarat în 3 septembrie 2019 o procedură publică prin care se doreşte contractarea unui operator în scopul realizării unor studii şi investigaţii, respectiv documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie, proiect tehnic de execuţie, documentaţie pentru obţinerea autorizaţiei de construire şi asistenţă tehnică pentru lucrări de restaurare, consolidare şi punere în valoare a monumentului istoric. Valoarea estimată a lucrărilor ce urmează a fi contractate se ridică la 784.792 lei, fără TVA. În caietul de sarcini se prevede că semnarea contractului este condiţionată de alocarea bugetară pe care Ministerul Culturii o va avea în anul 2019, iar în caz că nu vor exista sumele necesare licitaţia va fi anulată.

”Perioadele îndelungate fără întreţinere au condus la dezvoltarea vegetaţiei arbustive şi chiar arboricole pe traseul zidului de incintă. Pentru a putea realiza un releveu amănunţit al monumentului şi a efectua sondaje arheologice şi cercetarea arheologico-arhitecturală este necesar să se elimine – parţial şi controlat – vegetaţia invazivă. Această operaţiune se va realiza în etapa de pregătire a proiectului, pe baza unei atente evaluări a vegetaţiei şi în colaborare cu colectivul şantierului arheologic Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei”, se precizează în documentaţie.

Prin contract se va impune ca operatorul să eleboreze, la final, şi caiete de sarcini şi documentaţii tehnico-economice necesare pentru organizarea unei proceduri de achiziţie publică privind atribuirea contractului de execuţie a lucrărilor de restaurare. Termenul estimat pentru realizarea documentaţiilor este de 10 luni de la semnarea contractului, exceptând perioadele de avizare. Ofertele pot fi depuse până în 3 octombrie 2019. Un incendiu din timpul războiului daco-roman din anul 106 şi două milenii şi-au pus amprenta peste cetatea dacică de la Căpâlna.

Aflată pe lista patrimoniului mondial UNESCO, ca fortificaţie inclusă în reţeaua de apărare a Daciei, cetatea de la Căpâlna este cel mai important obiectiv de patrimoniu dacic din judeţul Alba. A fost ridicată, cel mai probabil, din ordinul regelui Burebista, în secolul I î.Hr., cât timp dacii erau încă liberi, fiind un punct strategic în apărarea accesului spre Sarmizegetusa. Avea un perimetru de 280 m, două centuri de ziduri şi trei turnuri, precum şi şanţuri de apărare cu adâncimi variabile, grupate într-un platou oval. Cetatea era, totodată, centru tribal, dovadă stând tezaurul de vestigii descoperit – vase ceramice, vase de sticlă, scripeţi, piese metalice de îmbrăcăminte, pinteni, pumnale, vârfuri de suliţe şi săgeţi. În prezent, cetatea de la Căpâlna e o umbră a ceea ce era în antichitate.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News