Astăzi vă prezentăm o serie de exponate inedite, extrem de valoroase şi pitoreşti în acelaşi timp. Realizarea acestor exponate şi achiziţionarea lor de către muzeul din Sebeş au în spate o poveste interesantă şi impresionantă. Este vorba de planşele-ierbar ale căror autor a fost marele  botanist român Alexandru Borza (1887-1971).

Alexandru Borza s-a născut la Alba Iulia în anul 1887. A studiat teologia la Budapesta, apoi, în acelaşi oraş, urmându-şi pasiunea din copilărie, a urmat cursurile Facultății de Științe Naturale și Geografie, pe care le-a terminat în anul 1911. Şi-a încheiat studiile cu susţinerea doctoratului, în anul 1913, cu o teză de botanică. În anul 1919 a fost numit profesor și director al Institutului de Botanică Sistematică al Muzeului și Grădinii Botanice de la Universitatea „Daciei Superioare” din Cluj. În anul 1920 a început organizarea Grădinii Botanice, după un plan bine stabilit, care, în linii mari, a rămas același până în prezent.

Cercetările întreprinse de el asupra florei si vegetației ţării au stat la baza elaborării unor lucrări de referință pentru botanica românească, amintind aici cărțile Conspectul florei României (1947-1949) și Flora și vegetația Văii Sebeșului (1959).

La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, în noiembrie 1944, a devenit rector al Universităţii „Regele Ferdinand I” din Cluj, dar, neconformându-se viziunii asupra politicii de cadre a comuniştilor, a intrat destul de repede în dizgrație, fiind demis din funcţie în luna martie a anului următor. În 1948, a fost îndepărtat din învăţământ, împreună cu alţi profesori.

Un binevoitor l-a anunţat că urmează să fie arestat şi trimis la închisoare, iar pentru a evita, a luat decizia să părăsească Clujul. Securitatea a descins, la scurt timp, la domiciliul familiei Borza, percheziţionându-i casa. Întrebată unde este profesorul, doamna Borza i-a informat pe ofiţerii prezenţi că nu cunoaşte cu exactitate locul în care se afla, ştiind doar că este plecat în „excursie de studii”.

Această „excursie”, un adevărat „exil”, a durat șapte ani, perioadă în care a cutreierat numeroase locuri din ţară, fiind adăpostit de apropiaţi. Era pus în gardă de cunoscuți sau de străini de posibilitatea unei percheziţii sau chiar a unei arestări, fiind întotdeauna cu un pas în faţa securităţii.  Astfel, a pribegit în toată ţara, studiind flora şi fauna din aproape toate regiunile istorice.

 Între 1949 şi 1951 a cutreierat Valea Sebeşului, unde a revenit şi în toamna anului 1952. De „excursia de studii” întreprinsă în zonă se leagă şi realizarea planşelor-ierbar care, ulterior, au ajuns în colecţia de Ştiinţele Naturii a muzeului din Sebeş. Ele au intrat în patrimoniul nostru în anul 1957, fiind cumpărate de la Alexandru Borza. Ierbarele lui sunt primele exponate înregistrate în registrul de inventar al colecţiei de Ştiinţele Naturii.

Este vorba de 15 ierbare, înrămate, fiecare cuprinzând între 9 şi 14 plante, grupate astfel: Plante medicinale – 5 panouri, Plante oleaginoase, textile și narcotice – 1 panou, Plante ornamentale (2 panouri), Plante utile originare din U.R.S.S. – 1 panou, Plante interesante de la Râpa Roșie și Râpa Lancrămului – 1 panou, Pomi și arbuști fructiferi – 1 panou, Arborii pădurilor de foioase – 1 panou, Legume și fructe condimentare – 1 panou, Cereale și plante de nutreţ – 1 panou şi Plante parazite și saprofite – 1 panou.

Pentru mai multe detalii despre viaţa şi activitatea lui Alexandru Borza, vă recomandăm articolul scris de Nicolae Lupu şi Monica Maria Coroş, Contribuţia biologului Alexandru Borza la dezvoltarea patrimoniului Muzeului Municipal „Ioan Raica” din Sebeş, publicat în anuarul ştiinţific al muzeului nostru, Terra Sebus, nr. 9, 2017 (https://www.cclbsebes.ro/terra-sebus-9-2017/).

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News