Marți, 27 iulie 2021,  Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu a fost poposit la Mănăstirea Oașa, protopopiatul Sebeș.

Cu prilejul hramului acestei vetre monahale, ÎPS Irineu, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și a rostit cuvântul de învățătură în altarul de vară al așezământului. În cadrul slujbei, la momentul rânduit, ierodiaconul Avraam a fost hirotonit întru ieromonah. Obștea monahală de aici se află sub oblăduirea părintelui protosinghel Silvan Cablea.

Adresându-se numeroșilor credincioși prezenți, ÎPS Irineu nostru a spus:

„Încărcați de păcate, noi suntem orbiți în fața Adevărului lui Dumnezeu de același Șarpe învechit în răutate, de Satana care i-a înșelat și pe strămoșii noștri Adam și Eva. Lumea în care trăim are o durată limitată. Viața noastră pe pământ este scurtă. Trupurile noastre îmbătrânesc. Sănătatea noastră se deteriorează. Cu timpul, acest corp fizic moare, încât cine neglijează sufletul din el este un nimic, iar existența sa este egală cu zero. Un cântec religios popular răsună așa: «De-aș cunoaște toate cele / De-aș ști numărul de stele / Lumea‘ntreagă de-aș avea / Ce folos de viața mea. / Ce folos, ce folos / Viață fără de Hristos?».

Noi toți suntem copii ai Tatălui ceresc, răscumpărați cu mare preț. Dacă trăim bazându-ne pe Legile lui Dumnezeu, atunci viața noastră pe pământ va deveni mai importantă. Ea se va prelungi, se va umple de farmec ceresc, iar când se va încheia, vom primi un mare dar: viața veșnică. Dacă ni s-ar permite să vedem, chiar și pentru o oră, această viață din Paradis, niciodată nu L-am mai supăra pe Bunul Dumnezeu, oricare ar fi sacrificiul pe care-l presupune trecerea noastră pe arena lumii, prin «valea plângerii». În această privință, Sfântul Apostol Petru ne îndeamnă: «Fiți treji, nădăjduiți în harul pe care-l veți primi la arătarea lui Iisus Hristos. Trăiți-vă întru frică zilele vremurilor voastre» (I Pt. 1, 13, 17)”.

Mănăstirea Oașa a fost înființată în anul 1990, funcționând ca așezământ monastic de maici până în anul 1999, urmând ca din anul 2000, printr-o hotărâre a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, să fie transformată în vatră monahală de călugări. Mănăstirea Oașa, având ca hram principal sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, adăpostește o părticică din moaștele Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, în a cărui zi de pomenire este sărbătorit cel de-al doilea hram.

De asemenea, pelerinii care poposesc la Mănăstirea Oașa se pot închina unei copii după icoana Maicii Domnului „Pantanassa”, odor primit de la Mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos. La Mănăstirea Oașa au loc numeroase tabere studențești la care participă tineri din întreaga țară, dar și din străinătate. Pe lângă ampla misiune desfășurată cu tinerii, spiritul misionar și dinamic al viețuitorilor acestei oaze monahale se observă și din multiplele lor îndeletniciri: atelier de pictură a icoanelor, atelier de sculptură, traduceri din Sfinții Părinți și alte activități practice.