O clădire cu o istorie de peste 180 de ani în industria Sebeșului urmează să primească o nouă destinație. Fosta fabrică „Căprioara”, situată pe strada Dorin Pavel nr. 30, va fi restaurată și transformată într-un centru dedicat creației, educației, patrimoniului tehnologic și noilor tehnologii.

Proiectul este derulat de Asociația Retro-Activ și beneficiază de sprijinul companiei Kronospan, care contribuie cu materiale necesare lucrărilor de amenajare și restaurare.

De la tăbăcărie săsească la reper al industriei locale

Clădirea face parte din fostul complex industrial Căprioara, Capris și Confexpeli, care își are originile în tradiția tăbăcăriei săsești, documentată încă din 1843. Ansamblul reprezintă unul dintre cele mai vechi nuclee industriale ale Sebeșului și este legat de dezvoltarea industriei de pielărie și marochinărie din oraș.

De-a lungul timpului, fabrica a avut un rol important atât în economia locală, cât și în viața comunității. Aici au fost produse primele ghete sportive „Maraton” din România, iar, într-o anumită perioadă, mingile de fotbal utilizate la nivel național erau fabricate exclusiv la Sebeș.

După naționalizare, unitatea a devenit una dintre cele mai importante fabrici românești din domeniu.

O clădire industrială transformată într-un spațiu pentru noile generații

Inițiativa de restaurare este coordonată de Asociația Retro-Activ, organizație care promovează proiecte artistice, tehnice și educaționale și urmărește conservarea patrimoniului tehnologic.

În centrul proiectului se află Paul-Eduard Schneider, președintele asociației, cetățean de onoare al municipiului Sebeș și unul dintre pionierii industriei audio-video moderne din România.

Experiența sa de peste trei decenii în producție muzicală, cinematografie și creație multimedia este pusă în slujba unui proiect care își propune să apropie tinerii de tehnologie și de domeniile creative.

„Acest proiect înseamnă mai mult decât restaurarea unei clădiri. Înseamnă recuperarea unei părți din identitatea Sebeșului și transformarea ei într-un loc care inspiră, educă și conectează generații”, afirmă Eduard Schneider.

Potrivit inițiatorilor, viitorul centru va permite tinerilor să descopere evoluția tehnologiei, să experimenteze cu echipamente și procese creative și să participe la workshopuri și programe de formare.

Spațiul ar urma să găzduiască activități din domenii precum fotografia, videografia, muzica, multimedia și tehnologia informației, dar și întâlniri cu profesioniști și creatori.

Kronospan contribuie la lucrările de restaurare

Proiectul se află într-o etapă în care sunt necesare intervenții importante asupra clădirii. Printre acestea se numără refacerea acoperișului și amenajarea unui spațiu expozițional permanent dedicat tehnologiei audio-video și IT.

Pentru susținerea acestor lucrări, Kronospan a decis să sponsorizeze o parte dintre materialele necesare amenajării și restaurării.

„Prin această contribuție, ne bucurăm să sprijinim transformarea unei clădiri cu valoare istorică într-un spațiu dedicat educației, creativității și colaborării, unde trecutul și viitorul se întâlnesc pentru a genera noi oportunități pentru oameni și pentru Sebeș”, a declarat Oana Bodea, CEO Kronospan.

Un nou model de valorificare a patrimoniului industrial

Parteneriatul dintre Asociația Retro-Activ și Kronospan propune un model de colaborare între mediul asociativ și sectorul privat pentru conservarea patrimoniului și dezvoltarea unor proiecte cu impact cultural și educațional.

Inițiativa de la Sebeș se înscrie într-un fenomen mai amplu de transformare a fostelor spații industriale în centre culturale, educaționale și creative.

În România, astfel de exemple includ Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca și proiectele de revitalizare culturală din fostul complex industrial Halele Minda din Reșița. În București, foste spații industriale au fost transformate în centre dedicate industriilor creative, precum Nod Makerspace.

La nivel internațional, proiecte precum complexul minier Zollverein din Essen, transformat într-un important centru cultural, sau Tate Modern din Londra au demonstrat că fostele spații industriale pot deveni resurse pentru cultură, educație și dezvoltare urbană.

Pentru Sebeș, revitalizarea fostei fabrici Căprioara poate însemna nu doar recuperarea unei clădiri cu valoare istorică, ci și crearea unui nou spațiu în care patrimoniul industrial al orașului să fie conectat la educație, tehnologie și creativitate.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News