Actualitate
Exponatul lunii octombrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş – „Cazania lui Varlaam”, Iaşi, 1643 – prima carte în limba română tipărită în Moldova
Cazania lui Varlaam, tipărită la Iaşi în anul 1643, este considerată de specialiști o adevărată piatră de hotar în istoria culturii românești.

Inițiativa tipăririi ei a aparținut domnitorului Moldovei Vasile Lupu (1595-1661), care, în timpul domniei sale relativ lungi pentru acele timpuri (1634-1653), a impulsionat viața spirituală şi culturală a Moldovei, ctitorind mai multe biserici, printre care se numără şi „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, pe lângă care a înființat o școală și o tipografie.
„Carte românească de învățătură”, cunoscută şi sub numele de „Cazania lui Varlaam”, este o culegere de predici traduse şi prelucrate de mitropolitul Varlaam Moţoc (1580/1585? – 1657). Cu studii teologice temeinice, cunoscător al limbilor vechi bisericești, slavona şi greaca, Varlaam Moţoc a fost mitropolit al Moldovei între 1632 și 1653. Înscăunat de Alexandru Iliaş (? – 1666), a păstorit Mitropolia Moldovei în timpul domniei lui Vasile Lupu şi, conform dorinței acestuia, a reușit aducerea la Iaşi a tipografiei dăruite de mitropolitul Kievului, Petru Movilă (1596-1647). Acesta din urmă a trimis la Iaşi şi tipografi şi gravori, dintre care merită să îl amintim pe Ilia care a executat în epocă gravuri cu valoare artistică deosebită. Ilia, fost ieromonah al lavrei Pecerska din Kiev şi celebru artist al artei grafice rutene, a realizat pentru cazanie 18 xilogravuri, valoroase ilustrații şi compoziții de artă miniaturală.
Cazania a fost tipărită pe 505 foi de format in folio, totalizând 505 foi, respectiv 1010 pagini. Tiparul Cazaniei lui Varlaam este bicolor, titlurile şi inițialele sunt tipărite cu roşu, folosind litere de cinci mărimi diferite, iar textul cu negru, uzând de litere de două mărimi. Primele trei foi, pe care se află titlul cărții, stema Moldovei, predoslovia lui Vasile Lupu şi predoslovia lui Varlaam sunt nenumerotate. Urmează 382 de foi numerotate de la 1 la 384, cu literele chirilice întrebuințate ca cifre, așezate sus, în coltul drept. Aceste 382 de foi cuprind cazaniile la Duminicile anului bisericesc, la Sâmbăta lui Lazăr, la Vinerea Mare, a Patimilor şi la Sâmbăta Mare, în total 54 de cazanii. Verso-ul foii numerotată cu 384 este în alb. Cu foaia următoare se începe o nouă numerotare notată de la 1 la 116, foile cuprinzând 21 cazanii la Praznicele lunilor de peste an, la Praznicele Împărătești şi la cele ale sfinților importanți. La sfârșit, „Cazania lui Varlaam” are 4 foi nenumerotate pe care se află cuprinsul cazaniei.
Exemplarul „Cazaniei lui Varlaam” desemnat exponat al lunii octombrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş provine de la biserica din Cut, care l-a donat muzeului. Legătura originală a cărții a fost schimbată în anul 1807, după cum rezultă din însemnările prezente pe carte, iar coperta din lemn, îmbrăcată în piele brună, păstrează încă urmele încuietorilor. Câteva foi poartă urmele unei restaurări mai vechi, iar pe foaia de gardă este prezentă o însemnare olografă cu litere latine scrisă cu cerneală brună, şi menită să protejeze cartea: „Aciastă Kazanie este a Beserici Kutului şi cine ova feri afară di Beserică, deca o va fura se nu aibă plăcere de a ceti din dinsa nici Dumnedieu se nui ajute ca să citească din dinsa. [1]860 Maij”.
Alte însemnări, din anii 1859 şi 1860, indică ca singur proprietar al cărții, biserica din Cut, în timp ce o serie de înscrisuri de la sfârșitul secolului al XIX-lea ne furnizează date despre viața economică din zonă şi despre starea vremii, în special atunci când influența nefavorabil agricultura.
„Cazania lui Varlaam” rămâne o tipăritură importantă pentru cultura românească, având calități lingvistice, literare şi tipografice deosebite şi, pe lângă faptul că este prima carte tipărită în limba română din Moldova, ea surprinde evoluția limbii literare din urmă cu 381 ani, la jumătatea secolului al XVII-lea.

Actualitate
Un bărbat de 48 de ani din Sebeș a decedat, după ce s-ar fi tăiat cu o drujbă
Sâmbătă, 18 aprilie 2026, în jurul orei 16.15, Poliția Municipiului Sebeș a fost sesizată de către o femeie, în vârstă de 73 de ani, prin SNUAU 112, cu privire la faptul că fiul ei s-ar fi tăiat cu drujba.

Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au constatat faptul că un bărbat, în vârstă de 48 de ani, din Municipiul Sebeș, în timp ce se afla într-o anexă a locuinței, s-ar fi tăiat cu o drujbă, provocându-și leziuni incompatibile cu viața.
Trupul neînsuflețit va fi transportat la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba în vederea efectuării examenului necroptic.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.
Actualitate
18 aprilie – Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor
Astăzi, în întreaga lume, se sărbătorește Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor. Celebrarea anuală, în data de 18 aprilie, a patrimoniului construit al umanității reprezintă una dintre inițiativele Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS), demers care își propune să atragă atenția asupra unor valori unice și inestimabile, adesea puse în pericol și chiar amenințate cu distrugerea de diverși factori, între care cel antropic continuă să joace un rol semnificativ.

ICOMOS este o organizație profesională neguvernamentală, fondată în anul 1964, care reunește specialiști și experți din domeniul protejării și valorificării monumentelor și siturilor arheologice. Activitatea acesteia se bazează pe principiile consacrate în Carta de la Veneția și este foarte importantă pentru identificarea și prezervarea valorilor care trebuie transmise generațiilor viitoare, promovând ideea că patrimoniul este o resursă neregenerabilă și un pilon al dezvoltării durabile.
În anul 2026, tema propusă de ICOMOS este „Răspunsul de urgență pentru patrimoniul viu în contexte de conflicte și dezastre” (Emergency Response for Living Heritage in contexts of Conflicts and Disasters). Această direcție subliniază necesitatea unei pregătiri riguroase pentru protejarea nu doar a monumentelor, ci și a spiritului locurilor – acel „patrimoniu viu” format din comunități și tradiții. Într-o lume marcată de schimbări climatice accelerate și de instabilitate geopolitică, accentul cade pe reziliență: capacitatea monumentelor noastre de a supraviețui crizelor și rapiditatea cu care specialiștii pot interveni pentru a limita distrugerile.
România participă la acest efort global prin Comitetul Național ICOMOS (constituit în 1970). Cu un inventar de peste 30.000 de monumente istorice, țara noastră se confruntă cu provocarea imensă de a conserva aceste mărturii ale identității naționale.
Municipiul Sebeș, cu centrul său istoric ce conservă încă fidel atmosfera medievală, rămâne un punct important pe harta patrimoniului românesc. Cele peste 50 de obiective clasate în Lista Monumentelor Istorice (situri arheologice, ansambluri urbanistice și monumente individuale) reprezintă o moștenire ce acoperă milenii de istorie.
În acest an, atenția noastră se îndreaptă cu prioritate către „coloanele vertebrale” ale identității locale: Biserica Evanghelică „Sf. Maria” (sec. XIII-XV), cu altarul său poliptic monumental, Casa Zápolya, fosta mănăstire dominicană și zidurile și turnurile cetății medievale. Acestea, alături de Casa natală a lui Lucian Blaga din Lancrăm și biserica evanghelică fortificată din Petrești, nu sunt doar atracții turistice, ci și repere de stabilitate culturală.
Ziua de 18 aprilie reprezintă ocazia ideală pentru a ne reafirma angajamentul de a proteja aceste valori. Înțelegerea faptului că patrimoniul necesită o îngrijire constantă și planuri de urgență bine structurate este singura garanție că Sebeșul își va păstra neschimbat profilul istoric pentru secolele ce vor veni.
Actualitate
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș: „Îngroparea lui Iisus Hristos”, icoană pe sticlă realizată de iconarul Florin Poenariu
Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș propune publicului, în luna aprilie, ca exponat special, icoana pe sticlă „Îngroparea lui Iisus Hristos”, realizată în anul 2013 de pictorul iconar Florin Poenariu. Lucrarea, executată în tehnica ulei pe glajă și având dimensiunile de 55 x 45 cm, ilustrează una dintre cele mai emoționante scene ale iconografiei creștine – momentul îngropării Mântuitorului.

Compoziția este centrată pe trupul lui Iisus Hristos, întins pe giulgiu, purtând urmele răstignirii. În prim-plan sunt reprezentate personaje esențiale ale momentului: Fecioara Maria, redată central, înveșmântată în roșu închis, exprimând prin gestul mâinilor durerea profundă îmbinată cu acceptarea; Ioan Evanghelistul, simbol al tinereții, reprezentat fără barbă; Maria Magdalena și Nicodim, participanți la pregătirea înmormântării; precum și Iosif din Arimateea, surprins ținând giulgiul. În plan secund apar alte personaje – mironosițe și ucenici – sugerând devotamentul și credința. Crucea, prezentă în fundal, amintește de răstignirea recentă.
Paleta cromatică, dominată de roșu, verde și auriu, este vibrantă și contrastantă, iar stilizarea figurilor, specifică picturii ortodoxe, exclude realismul anatomic și perspectiva clasică, accentuând dimensiunea spirituală a scenei. Întreaga reprezentare transmite durere, compasiune și sacralitate, dar și speranța în Înviere, icoana fiind, în sensul teologic formulat de Paul Evdokimov, „fața văzută a celor nevăzute”.
Lucrarea poartă semnătura artistului „Florin Poenariu 2013”, în partea dreaptă jos, și inscripția „Laz” în partea centrală inferioară. Rama din lemn, sculptată și ornamentată cu un „brânel” în relief, este caracteristică școlii iconografice de la Laz.
Florin Poenariu s-a născut în anul 1973, la Cugir, fiind descendent al unei familii de zugravi de la Laz, din ramura lui Toma Poenariu (1835-1874). A deprins meșteșugul iconografiei de la mătușa sa, Maria Deac Poenariu (1923-2015), și, deși a început această activitate la vârsta de 34 de ani, a devenit unul dintre cei mai reprezentativi iconari contemporani.
Debutul expozițional a avut loc în 2008, la Aiud, fiind urmat de numeroase expoziții personale și de grup în locații importante, precum Alba Iulia, Lancrăm – Casa Memorială „Lucian Blaga”, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul „ASTRA” Sibiu, Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul Satului Bănățean Timișoara, precum și în Germania, la Potsdam.
Activitatea sa a fost recunoscută prin numeroase distincții, printre care Premiul I și Premiul II la Concursul Național „Icoana Credinței”, organizat de Patriarhia Română (2017, 2019), precum și Premiul I la concursul organizat de Institutul Național al Patrimoniului (2019). Din anul 2020, artistul este inclus în categoria „Tezaur uman viu”, distincție acordată de Ministerul Culturii pentru contribuția la păstrarea patrimoniului cultural imaterial.
Publicul este invitat să descopere această lucrare deosebită la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, pe parcursul lunii aprilie.
În anul 2025, Florin Poenariu a fost inclus în documentarul „Transilvania icoanelor pe sticlă”, realizat de postul franco-german Arte TV, disponibil online pentru publicul larg.
Din Județacum o ziCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Mondenacum 8 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 2 săptămâniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | sebesinfo.ro
Actualitateacum 5 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCe nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2025: Peste 900.000 de romani își serbează onomastica în 23 aprilie | sebesinfo.ro
Actualitateacum 11 luniCe nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena 2025. În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro





















