Cazania lui Varlaam, tipărită la Iaşi în anul 1643, este considerată de specialiști o adevărată piatră de hotar în istoria culturii românești.

Inițiativa tipăririi ei a aparținut domnitorului Moldovei Vasile Lupu (1595-1661), care, în timpul domniei sale relativ lungi pentru acele timpuri (1634-1653), a impulsionat viața spirituală şi culturală a Moldovei, ctitorind mai multe biserici, printre care se numără şi „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, pe lângă care a înființat o școală și o tipografie.

„Carte românească de învățătură”, cunoscută şi sub numele de „Cazania lui Varlaam”, este o culegere de predici traduse şi prelucrate de mitropolitul Varlaam Moţoc (1580/1585? – 1657). Cu studii teologice temeinice, cunoscător al limbilor vechi bisericești, slavona şi greaca, Varlaam Moţoc a fost mitropolit al Moldovei între 1632 și 1653. Înscăunat de Alexandru Iliaş (? – 1666), a păstorit Mitropolia Moldovei în timpul domniei lui Vasile Lupu şi, conform dorinței acestuia, a reușit aducerea la Iaşi a tipografiei dăruite de mitropolitul Kievului, Petru Movilă (1596-1647). Acesta din urmă a trimis la Iaşi şi tipografi şi gravori, dintre care merită să îl amintim pe Ilia care a executat în epocă gravuri cu valoare artistică deosebită. Ilia, fost ieromonah al lavrei Pecerska din Kiev şi celebru artist al artei grafice rutene, a realizat pentru cazanie 18 xilogravuri, valoroase ilustrații şi compoziții de artă miniaturală.

Cazania a fost tipărită pe 505 foi de format in folio, totalizând 505 foi, respectiv 1010 pagini. Tiparul Cazaniei lui Varlaam este bicolor, titlurile şi inițialele sunt tipărite cu roşu, folosind litere de cinci mărimi diferite, iar textul cu negru, uzând de litere de două mărimi. Primele trei foi, pe care se află titlul cărții, stema Moldovei, predoslovia lui Vasile Lupu şi predoslovia lui Varlaam sunt nenumerotate. Urmează 382 de foi numerotate de la 1 la 384, cu literele chirilice întrebuințate ca cifre, așezate sus, în coltul drept. Aceste 382 de foi cuprind cazaniile la Duminicile anului bisericesc, la Sâmbăta lui Lazăr, la Vinerea Mare, a Patimilor şi la Sâmbăta Mare, în total 54 de cazanii. Verso-ul foii numerotată cu 384 este în alb. Cu foaia următoare se începe o nouă numerotare notată de la 1 la 116, foile cuprinzând 21 cazanii la Praznicele lunilor de peste an, la Praznicele Împărătești şi la cele ale sfinților importanți. La sfârșit, „Cazania lui Varlaam” are 4 foi nenumerotate pe care se află cuprinsul cazaniei.

Exemplarul „Cazaniei lui Varlaam” desemnat exponat al lunii octombrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş provine de la biserica din Cut, care l-a donat muzeului. Legătura originală a cărții a fost schimbată în anul 1807, după cum rezultă din însemnările prezente pe carte, iar coperta din lemn, îmbrăcată în piele brună, păstrează încă urmele încuietorilor. Câteva foi poartă urmele unei restaurări mai vechi, iar pe foaia de gardă este prezentă o însemnare olografă cu litere latine scrisă cu cerneală brună, şi menită să protejeze cartea: „Aciastă Kazanie este a Beserici Kutului şi cine ova feri afară di Beserică, deca o va fura se nu aibă plăcere de a ceti din dinsa nici Dumnedieu se nui ajute ca să citească din dinsa. [1]860 Maij”.

Alte însemnări, din anii 1859 şi 1860, indică ca singur proprietar al cărții, biserica din Cut, în timp ce o serie de înscrisuri de la sfârșitul secolului al XIX-lea ne furnizează date despre viața economică din zonă şi despre starea vremii, în special atunci când influența nefavorabil agricultura.

„Cazania lui Varlaam” rămâne o tipăritură importantă pentru cultura românească, având calități lingvistice, literare şi tipografice deosebite şi, pe lângă faptul că este prima carte tipărită în limba română din Moldova, ea surprinde evoluția limbii literare din urmă cu 381 ani, la jumătatea secolului al XVII-lea.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News