În vara anului 2022, în patrimoniul muzeului din Sebeş a intrat un mic tezaur de denari imperiali romani provenind de pe raza localității Răhău. Autorul descoperirii este Adrian Herlea, un sebeșean pasionat de arheologie şi detecții, care a predat micul tezaur autorităților locale, ajungând astfel la muzeul din localitate.

Cele șase monede romane imperiale de argint, care cântăresc împreună 15,55 g, se află într-o stare bună de conservare. După ce au fost curățate de depunerile acumulate în perioada în care au stat în sol, ele au putut fi identificate fără dificultate. Trei dintre ele au fost emise de împăratul Septimius Severus (193-211), iar celelalte de Iulia Domna (193-211), Geta (189-211) şi Caracalla (211-217), în perioada cuprinsă între anii 195 și 211 d. Chr.

• Denarii din imagine sunt prezentaţi de la stânga la dreapta:

Septimius Severus. Denar din argint, cu greutatea de 2,16 g și dimensiunile de 18,3 x 17,7mm, emis la Roma în anul 195 d. Chr. Avers: L SEPT SEV PERT-AVG IMP V; capul împăratului încununat cu lauri, întors spre dreapta; revers: P M TR P III-COS II P P; zeul Marte pășind spre dreapta, ține pe umeri suliţa şi un trofeu.

Septimius Severus. Denar din argint, cu greutatea de 2,94 g și dimensiunile de 17,3 x 15,9 mm, emis la Roma în 197-198 d. Chr. Avers: L SEPT SEV P[ERT]-AVG IMP X; capul împăratului încununat cu lauri, întors spre dreapta; revers: P M TR P V [COS] II P P; zeiţa Fortuna stând întoarsă spre stânga, ține cu mâna stângă o cârmă pe globul pământesc așezat la picioare şi în dreapta, cornul abundenței.

Septimius Severus. Denar din argint, cu greutatea de 2,53 g și dimensiunile de 18,8 x 18,5 mm, emis la Roma în 201-202 d. Chr. Avers: SEVERVS AVG-PART MAX; capul laureat al împăratului întors spre dreapta; revers: VI[RT]-AVGG; Virtutea, întoarsă spre stânga, ține în mâna stângă personificarea victoriei, în timp ce mâna dreaptă i se odihnește pe suliţă, iar scutul îi este rezemat de piciorul drept.

Iulia Domna. Denar din argint, cu greutatea de 2,65 g și dimensiunile de 19 x 18,1 mm, emis la Roma în perioada 196-211 d. Chr. Avers: IVLIA-AVGVSTA; bustul împărătesei, drapat, este întors spre dreapta; revers: IV-NO; zeiţa Iunona, înveșmântată, întoarsă spre stânga ține în mâini o patera [vas folosit la libaţii] şi un sceptru; la picioarele acesteia se află un păun.

Geta. Denar din argint, cu greutatea de 3,13 g și dimensiunile de 18,6 x 18,3 mm, emis la Roma între anii 200 și 202 d. Chr. Avers: P SEPT GETA CAES PONT; bustul împăratului, drapat şi în armură; revers: NOBI-LITAS; personificarea nobleței, reprezentată în picioare şi ținând un sceptru şi un paladium [reprezentare a zeiţei Pallas protejând Troia].

Caracalla. Denar din argint, cu greutatea de 2,14 g și dimensiunile de 19,2 x 18,8 mm, emis la Roma în anul 210 d. Chr. Avers:  ANTONINVS PIVS-AVG BRIT; capul laureat al împăratului întors spre dreapta; revers: PONTIF TR P-XIII COS III; reprezentare a Virtuţii, cu coif pe cap, stând drept, cu piciorul stâng pe un coif şi ținând în mâini o suliţă şi un parazonium [pumnal triunghiular].

Răhăul, astăzi parte componentă a municipiului Sebeş, abundă în descoperiri datând din epoca romană. Fără a intra în detalii, amintim existența acolo a unei villa rustica, la „Budurăul Ciobănelului”, investigată arheologic în anul 1960,  o posibilă altă villa rustica, la „Arsuri”, ceramică şi monumente funerare romane la „Crucea Dodicii”, de unde provine lespedea funerară a veteranului Legiunii XI Claudia, Titus Flavius Rufus, monument epigrafic de excepţie, expus astăzi lângă intrarea în biserica satului.

Tezaurul ales drept exponat al lunii ianuarie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş nu este singura descoperire monetară de la Răhău, de-a lungul timpului, începând din secolul al XIX-lea, în localitate au fost făcute o serie de astfel de descoperiri. Înainte de 1845, în malul unui mic pârâu s-a găsit un tezaur format din câteva sute de denari romani republicani din argint, care au ajuns însă la Viena. În malul pârâului „Valea Caselor” s-au descoperit în anul 1866, şase monede dacice, ajunse în colecţia Gimnaziului Evanghelic din Sebeş. Alte trei monede romane de argint au fost găsite întâmplător pe raza localităţii, în puncte neprecizate în 1867, 1869 şi 1870.

Tuturor acestor descoperiri izolate sau tezaure, li se alătură monedele prezentate mai sus care, cel mai probabil, nu au fost îngropate intenţionat, lipsa unui recipient în care să fie depuse sugerând faptul că au fost ţinute probabil într-o pungă, pierdută în urmă cu 1800 de ani de unul dintre locuitorii regiunii sau, de ce nu, de un călător care s-a abătut de la drumul principal care mergea de la Caput Stenarum (Boiţa) spre Apulum (Alba Iulia) şi care trecea prin proximitatea Răhăului de astăzi. Oricum ar fi fost, micul tezaur poate fi admirat, pe parcursul lunii ianuarie, la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş.

 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS