Meşterul Eugen Gavrilă (54 ani) din satul Loman, Alba, este recunoscut drept ultimul sculptor de stâlpi funerari din zona Munților Sebeșului, o tradiție care datează de secole.

Tainele sculptatului în lemn le-a deprins în satul său natal, din tinerețe, inspirându-se singur din modelele de pe stâlpii funerari și crucile vechi din cimitirul satului.

De-a lungul anilor, Eugen Gavrilă a lucrat stâlpi funerari în tehnica populară a sculpturii în lemn, pentru oamenii din satele Loman, Tonea și Pleși, dar și din județ sau din țară pentru artizanat.

Primul stâlp l-a făcut la vârsta de 20 de ani, atunci când i-a murit un frate. I-a pus şi pasăre deasupra. Fratele a fost răpus de o boală înainte de a împlini 18 ani. Pasărea sufletului se pune numai la stâlpul bărbaţilor tineri, care au murit necăsătoriți.

„Pasărea sufletului semnifică tinerețea. Prin asta se diferențiază mormântul unui tânăr de cel al unui vârstnic”, spune meșterul popular de pe Valea Sebeșului.

Stâlpii sunt ciopliţi din lemn tare, de stejar, salcâm sau frasin, ca să reziste mult. Au o grosime de 15/15 centimetri şi sunt frumos ornaţi, cu tăieturi şi crestături.

„De tânăr am fost pasionat de sculptura în lemn. M-am inspirat singur după stâlpii funerari și crucile vechi din satul meu și din satele vecine. În vechime, în zonă, nu se puneau cruci la mormântul bărbaților neînsurați, ci stâlpi – coloana vieții, având deasupra pasărea-suflet. Dacă la mormântul bărbaților neînsurați se pun stâlpi funerari, la mormântul femeilor se așază cruci din lemn frumos decorate cu motive geometrice”, spune meșterul din județul Alba.

Cultul soarelui este reprezentat pe acești stâlpi prin cercuri și raze. Imaginea sufletului se concretizează într-un porumbel cioplit din lemn cu aripile întinse și cu coada despicată, care se vopsește ca stâlpul, sau în diferite culori, după simțul artistic al cioplitorului.

„Încă mai există cerere pentru astfel de monumente funerare. Se pun cruci pe urmă, dar la majoritatea, la început, se pune stâlpul funerar. Este un element reprezentativ pentru satul Loman, care nu se mai găsește la acest nivel niciunde în țară”, completează meșterul.

Acesta spune că are un băiat mai mic pe care îl pasionează, dar încă nu s-a apucat ca să facă unul întreg. „Nu e foarte greu, dar e foarte mult de lucru ca să faci unul așa mai încărcat. Cu mai multe modele îți ia o zi și jumătate. Dacă e mai simplu se poate face într-o zi”, completează Eugen Gavrilă.

Etnologul Gheorghe Pavelescu, în urma cercetării riturilor funerare în privința stâlpilor funerari și a porumbelului pus pe stâlp efectuate în anul 1942, afirma că „imaginea cioplită din lemn a «Sufletului Pasăre» ar juca rolul, în cadrul unei mentalități magice, de prezentare efectivă a sufletului lângă mormânt până trece definitiv în lumea de dincolo”.

Astfel de stâlpi funerari și în alte localități cum ar fi Pianu de Sus, Purcăreți, Strungari sau Laz, dar și în zona Munților Orăștiei, respectiv în localitățile din apropierea cetăților dacice.

Stâlpii funerari ar fi fost aduși aici de legionarii romani din din Legiunea a XIII-a Gemina, care a staţionat în Dacia şi a avut cartierul general la Alba Iulia. Pe stâlpi se regăsesc, de altfel, crestături cu numărul Legiunii a III-a Gemina, motive care s-au păstrat aproape 2000 de ani.

Meşterul Eugen Gavrila a primit titlul de „Tezaur Uman Viu” în 2020, titlul onorific ce poate fi conferit acelor persoane sau grupuri care sunt recunoscute de comunitate drept creatoare şi transmiţătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS