Ploile din această vară capricioasă nu au afectat lacurile de acumulare din judeţ. Pe râul Sebeş, amenajarea include patru hidrocentrale dispuse în cascadă, o staţie de pompare şi două microhidrocentrale.

Primul şi cel mai mare dintre lacurile de pe Râul Sebeş este Oaşa, care concentrează apele Sebeşului şi ale altor cursuri de apă din zonă, prin captările secundare. La nivelul normal de retenţie, Lacul Oaşa are un volum de 136 de milioane mc şi o suprafaţă de 454 de hectare. Centrala subterană Gâlceag, care funcţionează din anul 1980 şi are o putere de 150 MW, valorifică potenţialul energetic al lacului. La 31 iulie, volumul apei acumulate era de aproape 121 de milioane de metri cubi, iar dacă nivelul lacului mai creşte, apa va fi folosită la producerea energiei electrice, ceea ce va conduce la reducerea volumului de apă din lac. Chiar dacă pe noi ne-au luat prin surprindere ploile acestei veri, pentru cei care administrează lacurile de acumulare din judeţ, Sucursala Hidrocentrale Sebeş, ele au fost binevenite. Precipitaţiile au determinat creşterea energiei electrice produse în judeţ, iar peste o lună va fi depăşită producţia anului trecut. Din anul 2010, Lacul Oaşa nu a mai stocat un volum atât de mare de apă.
Barajul Tău, cu o înălţime de 78 de metri, permite acumularea a 21 de milioane de metri cubi de apă, care este apoi transformată în energie electrică, prin intermediul generatoarelor din hidrocentrala Şugag. În prezent, potrivit datelor Administraţiei Naţionale „Apele Române”, în lac s-au acumulat 20 de milioane de metri cubi de apă, coeficientul de umplere fiind de 0,97 la sută. Acumularea Obrejii de Căpâlna (Nedeiu) are rolul de a asigura debitul necesar atât pentru producerea de energie electrică în centrala Săsciori (42 MW), cât şi pentru alimentarea cu apă a judeţului Alba. Aproape 75 la sută din gospodăriile judeţului sunt alimentate cu apă (firul 1 şi 2) de la Obrejii de Căpâlna. În prezent, coeficientul de umplere a barajului, care poate stoca 2,23 milioane de metri cubi de apă, este de 0,75 la sută. Centrala Petreşti, situată în corpul barajului cu acelaşi nume, dispune de echipamente necesare producerii energiei electrice. Barajul este cel mai mic din judeţ, un volum de 0,55 milioane de metri cubi de apă şi a ajuns la un coeficient de umplere de 0,87 la sută. La acumularea de pe Râul Cugir nu se produce energie electrică. E colectată apa de pe versanţi, iar în perioadele de secetă, din anul 2003, prin Staţia de pompare Gâlceag, apa este pompată în Lacul Oaşa, pentru a suplimenta energia produsă de Amenajarea Hidroenergetică Sebeş. Ploile din ultima perioadă au făcut ca volumul apei din acumularea de pe Râul Cugir să ajungă la 0,92 la sută. La nivel naţional, în prima jumătate a acestui an, producţia de energie electrică a crescut, consumul a scăzut, iar diferenţa a mers la export. Poate, cine ştie, dacă vremea ţine cu… Hidroelectrica, societatea va ieşi mai repede din insolvenţă, nu doar în vara anului viitor, aşa cum anunţa Remus Borza, administratorul special al companiei.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS