Cetatea dacică de la Căpâlna ar urma să fie restaurată, un proiect de hotărâre privind preluarea fortificaţiei dacice de pe Valea Sebeşului fiind pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Judeţean Alba din 24 mai 2022.

Cetatea urmează să fie trecută din proprietatea comunei Săsciori în proprietatea Consiliului Judeţean. Decizia are la bază şi faptul că mai multe licitaţii pentru proiectarea lucrărilor de restaurare şi punere în valoare a monumentului, organizate în ultimii trei ani de Institutul Naţional al Patrimoniului, prin Programul Naţional de Restaurare, au fost anulate, din lipsă de ofertanţi.

„Conform legislaţiei în vigoare privind protejarea monumentelor istorice, Judeţul Alba, prin Consiliul Judeţean Alba, are obligaţia să asigure paza monumentelor istorice, a zonei de protecţie a acestora, să protejeze, să conserve şi să pună în valoare Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei.

Pentru realizarea acestor obligaţii, Situl arheologic Căpâlna, care cuprinde Cetatea de la Căpâlna şi zona primară de protecţie, trebuie să fie cuprins în domeniul public al Judeţului Alba, conform legii nr. 50/1991 privind autorizarea executărilor lucrărilor de construcţie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în documentaţia proiectului.

În prezent, ruinele cetăţii se află într-un stadiu avansat de degradare, fiind acoperite în cea mai mare parte cu vegetaţie, astfel încât aproape că nu mai este posibilă vizualizarea zidurilor rămase din vechea fortăreaţă dacică. Cetatea se află pe Valea Sebeşului, în comuna Săsciori, la circa 2 kilometri de satul cu acelaşi nume.

Aflată pe lista patrimoniului mondial UNESCO, ca fortificaţie inclusă în reţeaua de apărare a Daciei, cetatea de la Căpâlna este cel mai important obiectiv de patrimoniu dacic din judeţul Alba. A fost ridicată, cel mai probabil, din ordinul regelui Burebista, în secolul I î.Hr., cât timp dacii erau încă liberi, fiind un punct strategic în apărarea accesului spre Sarmizegetusa. Avea un perimetru de 280 metri, două centuri de ziduri şi trei turnuri, precum şi şanţuri de apărare cu adâncimi variabile, grupate într-un platou oval.

Cetatea era, totodată, centru tribal, dovadă stând tezaurul de vestigii descoperit – vase ceramice, vase de sticlă, scripeţi, piese metalice de îmbrăcăminte, pinteni, pumnale, vârfuri de suliţe şi săgeţi. În prezent, cetatea de la Căpâlna e o umbră a ceea ce era în antichitate.

„Zona protejată Căpâlna” are o suprafaţă de 490 ha (din care situl Căpâlna – 55 ha) şi se situează în sud-vestul teritoriului administrativ al comunei Săsciori, la circa 2 kilometri de vatra satului Căpâlna. Calea de acces este DN 67 C Transalpina, care leagă oraşele Sebeş (Alba) şi Novaci (Gorj). Situl are un singur acces, prin şaua care leagă Dealul Cetăţii de Dealul Stăunilor. Accesul pe platoul pe care este amplasată Cetatea Dacică Căpâlna se poate face pornind de la şosea pe o potecă de circa 2,3 kilometri, parţial circulată cu mijloace auto 4 x 4.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS