Rămâi conectat

Actualitate

Cetatea cu iederă de la Petreşti, un loc uitat de lume

sebesinfo.ro

Publicat

în

Dacă există vreun monument de pe Valea Sebeșului pe care-l vezi întotdeauna cu coada ochiului, din drum, în timp ce iei curba la ieșire din Petrești, dar despre care nu știi, din mașină, ce e și de ce e acolo, atunci acel monument e cetatea din Petrești.

Un loc unic, ca peisaj de ruine, din care se înalță un turn gros, acoperit cu iederă. Un loc ciudat, pustiu, dar frumos, care e atât de nepromovat, încât nu-l cunoaște cu adevărat aproape nimeni: nici turiștii, nici fotografii setoși de peisaj medieval, nici românii din centrul Petreștiului și nici țiganii de la periferie, care au casele lipite de cetate.

„Mister” este, deci, poate cel mai bun termen care i s-ar potrivi acestui loc neglijat de toată lumea. Mai puțin de sașii care, din când în când, se întorc în cetate ca să-și viziteze morții îngropați acolo, cetatea fiind, de fapt, cimitir evanghelic. Acum să nu vă supărați pe mine că vă trimit în cimitire și că „ui’ domne’ ce mai turism există în județul Alba…” Dar locul nu a fost și nu este doar cimitir. A fost bazilică romanică, cetate cu rol militar și, ca orice altă fortificație săsească, spațiu de provizii pentru întreaga comunitate, în vreme de război.

Petrești, satul cu care încep primele dealuri ale Munților Șureanu, deține una dintre cele mai bizare cetăți din Ardeal. Sat săsesc (Petersdorf, în germană), cu origini în neolitic – zona e vestită în arheologie grație vestigiilor de ceramică pictată, identificată drept „cultura Petrești” – Petreștiul a fost atestat în 1309. Iar cetatea sa, clădită în secolele XIV și XV de către sașii colonizați în acest ținut, fusese, cum spuneam, bazilică împrejmuită cu ziduri, având în centru un donjon, adică un turn principal. Azi, se văd și zidurile, și turnul. Dar, din ele n-au rămas decât resturi, poate cam scarry și triste pentru turistul care așteaptă să vadă cetatea clasică cu creneluri și stegulețe… Pentru fotograf, însă, cetatea e un peisaj care n-are nevoie de cer senin, nori pufoși sau lumină de amurg, ca să devină fotografie: iederă peste tot, ruine diforme, orificii de tragere prin care iarba a crescut obraznic. De aici, și bizareria piesajului său. De altfel, în contrast cu simetria cetății, decorul de vegetație sălbatică creează, aici, un contrapunct de vitalitate foarte interesant. Greu să nu observi asta; foarte greu să nu-ți placă asta și imposibil să nu vrei să faci măcar o poză cu așa ceva.




Actualitate

Exponatul lunii septembrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș: un relief din marmură reprezentându-l pe zeul Pan

sebesinfo.ro

Publicat

în

Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș propune, în luna septembrie, un fragment de relief din marmură reprezentându-l pe zeul Pan drept exponatul lunii. Piesa, păstrată fragmentar, oferă o incursiune în lumea religioasă și artistică a Antichității și în universul uneia dintre cele mai complexe divinități ale mitologiei grecești.

Relieful a avut inițial o formă rectangulară și o grosime cuprinsă între 1,5 și 1,7 centimetri. Fragmentul păstrat are o lățime maximă de 14 centimetri și o lungime de 19 centimetri. Scena este încadrată într-un chenar rectangular, iar în partea conservată poate fi observată reprezentarea lui Pan.

Se disting picioarele de țap ale divinității, acoperite cu păr și terminate cu copite, precum și coapsele redate cu șuvițe lungi de păr. În partea dreaptă sus a fragmentului se păstrează o porțiune din brațul stâng al zeului, care ține un obiect ce nu poate fi identificat cu certitudine. Pe baza analogiilor cu alte reprezentări, specialiștii consideră că acesta ar putea fi un pedum, toiagul pastoral curbat, unul dintre atributele tradiționale ale lui Pan. În spatele divinității este reprezentat un țap sau o capră.

Pan, zeul naturii sălbatice

În mitologia greacă, Pan era asociat cu natura sălbatică, pădurile, munții, turmele, fertilitatea, muzica și instinctele animalice. Cultul său era deosebit de important în Arcadia, regiune considerată una dintre principalele zone de origine și venerare a divinității.

Pan era reprezentat ca o ființă hibridă, cu trup uman și elemente animale, precum coarne, urechi și picioare de țap. Aspectul său sublinia legătura dintre om și lumea sălbatică.

Divinitatea era asociată și cu fertilitatea și dorința, dar și cu frica bruscă și inexplicabilă. Din această asociere provine termenul „panică”, derivat din grecescul panikós.

Miturile lui Pan

Mitologia greacă păstrează mai multe variante privind originea lui Pan, ceea ce reflectă caracterul vechi și local al cultului său. Una dintre cele mai cunoscute tradiții îl prezintă ca fiu al zeului Hermes și al unei nimfe.

Unul dintre cele mai cunoscute mituri este cel al lui Pan și al nimfei Syrinx. Urmărită de Pan, Syrinx a fost transformată într-un mănunchi de trestii pentru a scăpa de acesta. Sunetul produs de vânt prin trestii l-ar fi inspirat pe Pan să creeze instrumentul cunoscut sub numele de syrinx, sau naiul lui Pan.

O altă tradiție îl leagă pe Pan de nimfa Echo, iar un alt episod mitologic îl prezintă într-o competiție muzicală cu Apollo. În aceste povești, Pan apare ca o divinitate asociată cu spontaneitatea, natura și muzica neîmblânzită.

Atributele sale tradiționale sunt naiul, toiagul pastoral (pedum) și coroana din ramuri de pin.

O piesă intrată în patrimoniul muzeului în 1957

Relieful din marmură a făcut parte din colecția particulară a profesorului Grigore Ionescu din Partoș și a fost donat Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș în anul 1957.

Piesa a intrat în patrimoniul muzeului împreună cu alte materiale epigrafice, sculpturale, tegulare și ceramice din epoca romană.

Prin alegerea acestui fragment drept exponatul lunii septembrie, Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș aduce în atenția publicului un obiect mai puțin cunoscut din colecțiile sale și propune o incursiune în diversitatea reprezentărilor religioase și artistice ale lumii antice.




Citește mai mult

Actualitate

Peste 80 de șoferi testați și 33 de sancțiuni, în urma unei acțiuni rutiere la Sebeș

sebesinfo.ro

Publicat

în

În noaptea de 19 spre 20 septembrie 2026, în intervalul orar 20:00–01:00, polițiștii Biroului Rutier Sebeș, împreună cu cei ai Secției 7 de Poliție Rurală Sebeș și ai Serviciului Rutier, au desfășurat o acțiune pe raza municipiului Sebeș și pe DN 67C.

Acțiunea a avut ca scop identificarea conducătorilor auto care se urcă la volan după consumul de băuturi alcoolice sau de substanțe psihoactive, precum și prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere.

În cadrul verificărilor, polițiștii au efectuat peste 80 de testări pentru depistarea consumului de alcool sau droguri.

În urma neregulilor constatate, au fost aplicate 33 de sancțiuni contravenționale, în temeiul O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în valoare totală de 7.352 de lei.

Totodată, polițiștii au reținut 5 certificate de înmatriculare și un permis de conducere.

Polițiștii le recomandă tuturor participanților la trafic să respecte regulile de circulație și să nu conducă vehicule după consumul de alcool sau de substanțe psihoactive.

Acțiunile pentru creșterea siguranței rutiere vor continua și în perioada următoare, polițiștii urmărind prevenirea evenimentelor rutiere și menținerea unui climat de siguranță pe drumurile publice.




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Sport

Economie

Din județ

Cele mai citite știri

sebesinfo, stiri sebes, informatii sebes