Tema legată de Proiectul Autostrăzii Sebeş – Turda, o investiţie care a iscat schimburi de replici la vârful aşa-zisei USL Alba, am abordat-o recent, în cadrul unei conferinţe de presă.

Aşa cum se ştie, unii au declarat că ar fi propus un astfel de proiect, iar ministrul Dan Şova doar i-ar fi… ajutat. Pentru a-i liniştii pe cei care îşi asumau acest proiect realizat din bani europeni, am adresat o interpelare ministrului Marilor Proiecte, Dan Şova. În documentul ce poartă semnătura ministrului Şova se precizează clar că iniţiatorul proiectului „Construcţia Autostrăzii Sebeş – Turda” este Departamentul Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, prin CNADNR.

• Proiectul Autostrăzii Sebeş – Turda – lansat în anul 2007

Iniţial, proiectul a vizat realizarea unui drum expres pe acest traseu, în anul 2007, când s-a elaborat şi un studiu de fezabilitate. Au lipsit însă fondurile necesare, iar din acest motiv execuţia lucrării a fost sistată. În martie 2012, CNADNR a solicitat AMPOST introducerea proiectului în rândul lucrărilor posibile a fi realizate în perioada 2007 – 2013, urmând a fi finanţat din Fondul de Coeziune. De asemenea, s-a cerut Comisiei Europene modificarea listei de proiecte finanţabile în cadrul POST 2007 – 2013. În luna aprilie 2013 proiectul a fost acceptat pentru finanţare, iar apoi a fost necesară actualizarea studiului de fezabilitate. La actualizarea studiului amintit s-a constatat că se impune cu necesitate realizarea unei autostrăzi, pentru fluidizarea traficului pe acest traseu şi dezvoltarea economică a zonei.

• Autorităţile locale – CJ Alba şi Primăria – ştiau din anul 2007 că se va derula proiectul

Din luna august a anului 2007, pe baza procedurilor legale, s-au iniţiat informări şi consultări cu autorităţile locale şi au fost solicitate certificate de urbanism, la Consiliul Judeţean Alba şi la CJ Cluj. De asemenea, a fost obţinut avizul necesar pentru realizarea Autostrăzii Sebeş – Turda, de la Primăria Alba Iulia şi certificatul de urbanism – de la CJ Cluj.

• S-a ales varianta optimă din punct de vedere economic

Potrivit ministrului Dan Şova, Autostrada Sebeş – Turda are ca obiectiv strategic asigurarea legăturii între Coridorul IV Pan European (Bucureşti – Sibiu – Lugoj – Timişoara – Arad – Nădlac) şi Autostrada Transilvania (Braşov – Tg. Mureş – Cluj – Oradea – Borş). La stabilirea traseului s-a ţinut seama de raportul cost – beneficiu, impus de UE. Totodată, s-au avut în vedere constrângeri majore, cum ar fi ariile naturale protejate, declarate la nivelul UE. Ministrul Şova a explicat că au fost analizate mai multe variante de traseu, prezentate de autorităţile locale şi beneficiar, iar la final s-a ales varianta optimă din punct de vedere tehnico-economic.

• Traseul optim – stabilit în perioada 2007 – 2009

În urmă cu câţiva ani, în perioada 2007 – 2009, s-a ales, aşa cum am mai spus, varianta optimă a autostrăzii, pentru care Consiliile Judeţene Alba şi Cluj au eliberat certificate de urbanism. Totodată, s-au primit avize, de la instituţiile şi administraţiile implicate. În anul 2011 au fost declarate noi arii protejate (ex. Podişul Secaşelor), au fost extinse cele existente (ex. Zona Trascău) şi au apărut nodurile rutiere de la Lancrăm şi Turda. De aceea, a fost necesară revizuirea traseului Autostrăzii Sebeş – Turda, pe unele sectoare. Apoi, pentru noul traseu au fost eliberate, în anul 2013, noi certificate de urbanism, de către Consiliile Judeţene Alba şi Cluj şi s-au obţinut avizele necesare.

• Varianta care ocolea Oarda – total defavorabilă

Potrivit ministrului Dan Şova, pe sectorul Sebeş – Alba Iulia a fost analizată şi o variantă care ocolea localitatea Oarda, dezvoltată în mod defavorabil perpendicular pe traseul autostrăzii. Traseul ocolea şi ariile protejate Podişul Secaşelor şi Râpa Roşie, însă s-a dovedit a fi total defavorabil. De ce? Pentru că genera costuri foarte mari de construcţie, din pricina reliefului accidentat şi se afla la o distanţă mare de municipiul Alba Iulia – iar din acest motiv traficul din Alba Iulia nu avea de câştigat de pe urma realizării autostrăzii, iar dezvoltarea economică a zonei era influenţată negativ. Traseul avizat iniţial afecta, la Oarda, 9 case. Analizându-se noul traseu, la apariţia unor modificări legislative şi după ce a fost creat nodul rutier de la Lancrăm, s-a ivit oportunitatea schimbării traseului autostrăzii. Astfel, în zona localităţii Oarda s-a redus de la 9 la 3 numărul caselor ce vor fi demolate.
Acesta este adevărul în legătură cu Autostrada Sebeş – Turda – o prioritate pentru premierul Ponta şi ministrul Şova. Restul sunt poveşti, vorbe aruncate la întâmplare, gargară de 2 bani! Când ministrul Şova declara că PSD trebuie să se laude cu realizările sale, nu alţii, un „om al marilor proiecte” îi spunea la telefon: „M-ai terminat!”. Iată că, până la urmă, adevărul iese la lumină, chiar dacă nu le pică tocmai bine unora şi sunt convins că documentele ministerului condus de Dan Şova nu mai au nevoie de comentarii sau completări.

Ioan DÎRZU, deputat PSD de Alba,
preşedintele PSD Alba

 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS