Actualitate
Aniversare de Mărţişor. Cu maestrul coregraf Sorica Fărcaşiu printr-o nouă primăvară
Cine dintre cei care se ocupă cu folclorul în judeţul Alba, dar şi în ţară, nu a auzit de Sorica Fărcaşiu? Nu, nu este vreo interpretă de muzică populară, dar este în schimb singurul maestru coregraf de dans popular din judeţul Alba, cea care, printre multe alte succese obţinute într-o carieră ce numără peste 60 de ani, a făcut celebră Purtata Fetelor de la Căpâlna.
Pentru că în luna martie Sorica Fărcaşiu împlineşte 80 de ani, duminică, de Mărţişor, ea a fost sărbătorită la Sebeş, acolo unde în anul 1963 îşi începea cariera din funcţia de instructor cultural al casei de cultură. Evenimentul a fost unul complex incluzând vernisajul unei expoziţii de artă cu tablouri semnate doar de artiste ale asociaţiei „Arttrad” Sebeş, un spectacol folcloric şi lansarea cărţii „Cu Sorica Fărcaşiu prin anotimpuri…” Cartea face parte din proiectul „Biografii de Excelenţă” prin care Consiliul Judeţean Alba doreşte să păstreze, să valorizeze şi să împărtăşească zestrea profesională a unora dintre oamenii care prin activitatea lor au adus contribuţii importante în dezvoltarea judeţului Alba, sub toate aspectele. „Cu Sorica Fărcaşiu prin anotimpuri…” este un volum în care Elena Anghel-Coman a strâns câteva dialoguri cu Sorica Fărcaşiu, dar şi mai important poate, mărturiile celor care au lucrat de-a lungul timpului cu ea, precum şi scenarii create de Sorica Fărcaşiu pentru transpunerea scenică a unora dintre obiceiurile populare din judeţul Alba, de la obiceiuri de nuntă de pe Valea Târnavelor până la cele păstoreşti din Munţii Sebeşului ori nunta de la Sălciua. Sorica Fărcaşiu a coordonat ansambluri mari de dansatori, dar s-a ocupat şi de prezenţa scenică a unor interpreţi de muzică populară ori a unor formaţii cum sunt cele ale Tulnicăreselor din Avram Iancu ori Fluieraşii de la Şugag. Veţi afla din acest volum despre cele două trofee „Toporaşul de aur” obţinute la Festivalul Internaţional de la Zakopane: în anul 1984 cu Ansamblul „Târnavele” Blaj, care a prezentat un obicei de nuntă şi în anul 1991 cu Ansamblul „Doina Aiudului” care a prezentat un obicei păstoresc. Nicio zonă etnofolclorică a judeţului Alba nu a fost ocolită de Sorica Fărcaşiu în activitatea sa prodigioasă şi asta i-a adus alături, la aniversare, mulţi prieteni printre care şi Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului judeţean Alba, Nicolae Furdui Iancu, prof. univ. dr. Ilie Moise, fostul şef al Comitetului pentru Cultură Alba – Ioan Viorel Sicoe, scriitorul Ioan Popa din Roşia de Secaş, prietenii apropiaţi din formaţiile de dansuri cu care Sorica Fărcaşiu a obţinut rezultate excepţionale de-a lungul carierei sale, precum şi formaţii de care s-a ocupat în ultimii ani, pentru că trebuie să vă spun că, deşi împlineşte 80 de ani, Sorica Fărcaşiu este la fel de vitală ca întotdeauna şi nu a abandonat activitatea. Au venit să-i spună „La mulţi ani!” aşa cum ştiu ei mai bine, dansând şi cântând Formaţia de dansuri de femei din Biia, care a prezentat un „Joc de uliţă”, Grupul folcloric „Ioan Blăjan” din Roşia de Secaş, Fluieraşii din Şugag, Taraful „Veselia Moţului” din Horea, interpreta de muzică populară Marinela Baba, Ansamblul folcloric „Doina Aiudului”, Căluşerii de la Vinerea, Ansamblul folcloric „Stejarul” al Asociaţiei „Fiii satului Sebeşel”, care şi-au demonstrat măiestria coregrafică marca Sorica Fărcaşiu obţinând ropote de apluze.
Anca DINICĂ

Actualitate
Un bărbat de 48 de ani din Sebeș a decedat, după ce s-ar fi tăiat cu o drujbă
Sâmbătă, 18 aprilie 2026, în jurul orei 16.15, Poliția Municipiului Sebeș a fost sesizată de către o femeie, în vârstă de 73 de ani, prin SNUAU 112, cu privire la faptul că fiul ei s-ar fi tăiat cu drujba.

Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au constatat faptul că un bărbat, în vârstă de 48 de ani, din Municipiul Sebeș, în timp ce se afla într-o anexă a locuinței, s-ar fi tăiat cu o drujbă, provocându-și leziuni incompatibile cu viața.
Trupul neînsuflețit va fi transportat la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba în vederea efectuării examenului necroptic.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.
Actualitate
18 aprilie – Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor
Astăzi, în întreaga lume, se sărbătorește Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor. Celebrarea anuală, în data de 18 aprilie, a patrimoniului construit al umanității reprezintă una dintre inițiativele Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS), demers care își propune să atragă atenția asupra unor valori unice și inestimabile, adesea puse în pericol și chiar amenințate cu distrugerea de diverși factori, între care cel antropic continuă să joace un rol semnificativ.

ICOMOS este o organizație profesională neguvernamentală, fondată în anul 1964, care reunește specialiști și experți din domeniul protejării și valorificării monumentelor și siturilor arheologice. Activitatea acesteia se bazează pe principiile consacrate în Carta de la Veneția și este foarte importantă pentru identificarea și prezervarea valorilor care trebuie transmise generațiilor viitoare, promovând ideea că patrimoniul este o resursă neregenerabilă și un pilon al dezvoltării durabile.
În anul 2026, tema propusă de ICOMOS este „Răspunsul de urgență pentru patrimoniul viu în contexte de conflicte și dezastre” (Emergency Response for Living Heritage in contexts of Conflicts and Disasters). Această direcție subliniază necesitatea unei pregătiri riguroase pentru protejarea nu doar a monumentelor, ci și a spiritului locurilor – acel „patrimoniu viu” format din comunități și tradiții. Într-o lume marcată de schimbări climatice accelerate și de instabilitate geopolitică, accentul cade pe reziliență: capacitatea monumentelor noastre de a supraviețui crizelor și rapiditatea cu care specialiștii pot interveni pentru a limita distrugerile.
România participă la acest efort global prin Comitetul Național ICOMOS (constituit în 1970). Cu un inventar de peste 30.000 de monumente istorice, țara noastră se confruntă cu provocarea imensă de a conserva aceste mărturii ale identității naționale.
Municipiul Sebeș, cu centrul său istoric ce conservă încă fidel atmosfera medievală, rămâne un punct important pe harta patrimoniului românesc. Cele peste 50 de obiective clasate în Lista Monumentelor Istorice (situri arheologice, ansambluri urbanistice și monumente individuale) reprezintă o moștenire ce acoperă milenii de istorie.
În acest an, atenția noastră se îndreaptă cu prioritate către „coloanele vertebrale” ale identității locale: Biserica Evanghelică „Sf. Maria” (sec. XIII-XV), cu altarul său poliptic monumental, Casa Zápolya, fosta mănăstire dominicană și zidurile și turnurile cetății medievale. Acestea, alături de Casa natală a lui Lucian Blaga din Lancrăm și biserica evanghelică fortificată din Petrești, nu sunt doar atracții turistice, ci și repere de stabilitate culturală.
Ziua de 18 aprilie reprezintă ocazia ideală pentru a ne reafirma angajamentul de a proteja aceste valori. Înțelegerea faptului că patrimoniul necesită o îngrijire constantă și planuri de urgență bine structurate este singura garanție că Sebeșul își va păstra neschimbat profilul istoric pentru secolele ce vor veni.
Actualitate
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș: „Îngroparea lui Iisus Hristos”, icoană pe sticlă realizată de iconarul Florin Poenariu
Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș propune publicului, în luna aprilie, ca exponat special, icoana pe sticlă „Îngroparea lui Iisus Hristos”, realizată în anul 2013 de pictorul iconar Florin Poenariu. Lucrarea, executată în tehnica ulei pe glajă și având dimensiunile de 55 x 45 cm, ilustrează una dintre cele mai emoționante scene ale iconografiei creștine – momentul îngropării Mântuitorului.

Compoziția este centrată pe trupul lui Iisus Hristos, întins pe giulgiu, purtând urmele răstignirii. În prim-plan sunt reprezentate personaje esențiale ale momentului: Fecioara Maria, redată central, înveșmântată în roșu închis, exprimând prin gestul mâinilor durerea profundă îmbinată cu acceptarea; Ioan Evanghelistul, simbol al tinereții, reprezentat fără barbă; Maria Magdalena și Nicodim, participanți la pregătirea înmormântării; precum și Iosif din Arimateea, surprins ținând giulgiul. În plan secund apar alte personaje – mironosițe și ucenici – sugerând devotamentul și credința. Crucea, prezentă în fundal, amintește de răstignirea recentă.
Paleta cromatică, dominată de roșu, verde și auriu, este vibrantă și contrastantă, iar stilizarea figurilor, specifică picturii ortodoxe, exclude realismul anatomic și perspectiva clasică, accentuând dimensiunea spirituală a scenei. Întreaga reprezentare transmite durere, compasiune și sacralitate, dar și speranța în Înviere, icoana fiind, în sensul teologic formulat de Paul Evdokimov, „fața văzută a celor nevăzute”.
Lucrarea poartă semnătura artistului „Florin Poenariu 2013”, în partea dreaptă jos, și inscripția „Laz” în partea centrală inferioară. Rama din lemn, sculptată și ornamentată cu un „brânel” în relief, este caracteristică școlii iconografice de la Laz.
Florin Poenariu s-a născut în anul 1973, la Cugir, fiind descendent al unei familii de zugravi de la Laz, din ramura lui Toma Poenariu (1835-1874). A deprins meșteșugul iconografiei de la mătușa sa, Maria Deac Poenariu (1923-2015), și, deși a început această activitate la vârsta de 34 de ani, a devenit unul dintre cei mai reprezentativi iconari contemporani.
Debutul expozițional a avut loc în 2008, la Aiud, fiind urmat de numeroase expoziții personale și de grup în locații importante, precum Alba Iulia, Lancrăm – Casa Memorială „Lucian Blaga”, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul „ASTRA” Sibiu, Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul Satului Bănățean Timișoara, precum și în Germania, la Potsdam.
Activitatea sa a fost recunoscută prin numeroase distincții, printre care Premiul I și Premiul II la Concursul Național „Icoana Credinței”, organizat de Patriarhia Română (2017, 2019), precum și Premiul I la concursul organizat de Institutul Național al Patrimoniului (2019). Din anul 2020, artistul este inclus în categoria „Tezaur uman viu”, distincție acordată de Ministerul Culturii pentru contribuția la păstrarea patrimoniului cultural imaterial.
Publicul este invitat să descopere această lucrare deosebită la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, pe parcursul lunii aprilie.
În anul 2025, Florin Poenariu a fost inclus în documentarul „Transilvania icoanelor pe sticlă”, realizat de postul franco-german Arte TV, disponibil online pentru publicul larg.
Din Județacum 23 de oreCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Mondenacum 8 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 2 săptămâniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | sebesinfo.ro
Actualitateacum 5 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCe nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2025: Peste 900.000 de romani își serbează onomastica în 23 aprilie | sebesinfo.ro
Actualitateacum 11 luniCe nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena 2025. În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro





















